Vineri, Iulie 8, 2011, 12:42 AM 

Busy S09E02: Iubire pe interes
     media: 0.00 din 0 voturi

Daca in episodul trecut am vazut cum (nu) se descurca Independenţă cu Clientul cel Naspa astazi vom vorbi despre un alt client care imi acapareaza sezonul si anume Clientul pe Interes. Pe cat de ridicol suna, pe atat de ridicola e situatia: Dl Ridicol (sub atenta supraveghere a Cavalerului Frezat) administreaza cel mai banos proiect pe care a pus Corporatia mana. Ca n-a pus el mana, ci Cavalerul Frezat, care i l-a predat Maroniului de Bragadiru, care i-a predat toata pravalia Motanului iar Motanul i-a intins pestisorul Ridiculozitatii Lui, asta-i altceva.

Dl Ridicol il stia insa mai demult pe Snobul Snobilor, managerul de la client, asa ca ne-a decretat sus si tare: „Snobul vrea de la noi sa il iubim iar noi trebuie sa-l facem sa CREADA ca il iubim ca altminteri se duce la altii si pierdem banii lui. Daca Snobul vrea sa stam pana la 1 noaptea cu el sa bem, o sa bem. Daca Snobul vrea sa mergem dupa el in Europa la mosiile lui, o sa mergem cu el in Europa unde … o sa bem din noi in cinstea lui

Din episoadele anterioare in Busy Season

- Dupa ce sezoanele trecute mi-au fost torpilate de diferiti imbecili ajunsi manajeri datorita unui boom economic si unei rotatii fantastice de personal, sezonul curent ma gaseste urcand din greu o mica treapta pe scara succesului si plangandu-ma mai rau de atributiile de şefuţ
- Scara succesului nu ma aduce insa atat de sus, sarind din balta de tipicari si petrici in putul gandirii de lemn a cavalerului Independenţă care ma acapareaza pe 75% dintre proiecte
- Afacerea Promovarea II aduce insa si alte surprize mai mult sau mai putin ridicole astfel ca Dl Ridicol se trezeste peste noapte director. Si daca tot e director, trebuie sa arunce cu banii pentru a-l distra pe Clientul pe Interes asta in aplauzele noastre care trebuie sa-i urmam exemplul

Busy Season 09 Episodul 02: Iubire pe interes

Cand Regele Arthur a spus ca directorii ar trebui sa lucreze si ei mai mult, Mr. R a spus un singur lucru: E ridicol! Acelasi lucru l-a spus si cand Zorro a incercat sa-l convinga ca joburile lui au recuperabilitate mai mica. Nu peste mult l-a sunat snobul. Vroia sa-si vada mosiile administrate din Europa si sa ne invite pentru o zi sa-i cantam in struna si sa mai primeasca nitica consultanta pe gratis. Asta chiar ca-i ridicol! In pre-busy season? , a grait noul nostru director. De ce doar o zi? Mergem… 4 zile!

In numai doua zile, Dl R si cu snobul au facut deja ‚echipele’, corporatistul si Carcotasul (senior in anul IV de sclavie) fiind acontati de catre directorul nostru iar snobul… In fine, vom vedea exact ce perle a putut sa adune anglofilul, nu mai putin ridicol decat omologul lui. Mai bine vorbim despre vreme care a fost la randul ei ridicola, aducandu-i echipajului insular o ninsoare ca-n povesti chiar in noaptea premergatoare zborului.

Prima zi de iubire

Cred ca nu mai este nevoie sa spun de cate ori am auzit cuvantul „ridicol” in momentul in care compania aeriana n-a avut alta solutie decat sa anuleze zborul (aproape) direct catre Europa. Capetenia noastra nu s-a descurajat insa asa usor. Planurile mergeau cumva in favoarea lui. Snobul cu echipa lui urmau sa plece a doua zi dimineata din Londra asa ca se ivea o posibilitate de a-i pupa in fund si mai mult. A rezervat 3 bilete catre Londra. Bancii i s-a parut insa ridicol sa mai plateasca si 3 camere la hotel la Sofitel asa ca i-a blocat cardul. Am mai auzit cuvantul „ridicol” de inca 14 ani pana cand s-a rezolvat problema.

Avionul a avut o escala neprevazuta care conform principiului ‚totul e ridicol cand mergi cu Dl Ridicol’ s-a prelungit de la cateva minute la cateva ore. Au urmat alte ore bune in care singurul mijloc de transport cu care n-am calatorit a fost elicopterul. Am ajuns in cele din urma la un hotel de 3 stele care nu se ridica nici macar la jumătate din cele afisate, pregatindu-ma sa vad El Clasico si sa trag un pui bun de somn.

Din pacate, El Clasico s-a transformat intr-o nou show clasic al Dlui Ridicol care a dat adunarea in restaturantul hotelului pentru un… antrenament. Antrenament la baut bineinteles, noul nostru director fiind hotarat sa-l bage sub masa pe snobul snobilor in seara urmatoare. De ce? Pur si simplu spera ca snobul sa aduca vorba de onorariu inainte de a fi beat urmand ca Mr. R. sa finalizeze discutia odata ce snobul va fi cui, evident cu un avantaj de partea corporatiei noastre.

A doua zi de iubire

Desi zapada a continuat sa cada si in noaptea de luni, imbarcarea s-a facut fara probleme pe Stansted. Desi nu-i mai vazusem niciodata, nu mi-a fost greu sa localizez trupa de snobi aflata pe unul dintre randurile din fata. Langa culoar, statea cumva fara griji irlandezu’, oricum singurul din echipa care avea obiceiul sa mai si munceasca. La mijloc, snobul snobilor isi arata cumva ostentativ ultimul ceas pe care a cheltuit o suma de 5 cifre. Iar la fereastra, deja beat de la barul din aeroport, Englezoiul Tipic (E.T.) isi arata deja dezaprobarea fata de calatorii europeni, avion si personalul de zbor.

Nici la fermele din Europa, E.T. nu se dezminte, imitat indeaproape de Snob. „What’s that shit?”, spune el zeflemitor in fata unei farfurii pline de bunatati din Bavaria cum de multisor nu mai vazusem eu. Personalul din dotare se daduse peste cap sa ne pregateasca ce poate avea o gazda mai bun, o minunatie culinara de altfel. Numai ca jegul ala de carnati cu gust de varza pe care-l mananca ei la breakfast cred ca le-a luat mintile, altminteri nu-mi explic de ce se uitau cu scarba la betisoarele cu cas, cartofii Harz, limba cu mazare sau ouale picante. Mai rau era ca nici nu ma lasau sa mananc in liniste, facand niste mutre de urangutani gen ‚E bun de ceva ce mananci tu acolo?’, „Pe bune, chiar poti sa mananci?” sau „Unde mergem diseara sa mancam si noi ceva acceptabil?”

Ma asteptam ca Dl. Ridiculous sa le tempereze pornirile de marlani si sa le ia apararea celor cu care aveam in cele din urma sa lucram direct si anume administratorii europeni. Mai ales ca directorul nostru avea ceva studii superioare prin Scotia. Numai ca foamea de bani era mare iar Ridiculozitatea sa stia de unde ne vin banii si anume de la Mogulul cu caruia cei trei anglo/irlandezi ii administrau averea. Asa ca s-a multumit sa rada fortat la glumele tembele ale magarilor, tinand mortis in acelasi timp sa-i mai remarce de 3-4 ori ceasul de 5 cifre al Snobului. Nici macar sa muncim n-am avut voie, munca fiind rezervata colegilor nostri de la biroul din Europa care venisera in aceeasi zi. Noi aveam o sarcina mai importanta si anume aceea de a face pe bufonii prea-maritilor si de a-i distra pe englezoi.

A doua seara de iubire

Pe la 5 trecute fix, Snobului i se cam facuse sete insa nu de ceai ci de alcool asa ca a hotarat sa spargem gasca si sa ne intalnim peste juma de ora in holul hotelului proprietate Mogul. Proprietate vorba vine, Mogulul pusese un sfert si initiase afacerea, restul banilor veneau de la fraieri care investisera intr-un fond gen FNI. Cica sa mergem sa mancam. Am facut un dus si am iesit repede sa scot niste bani de la bancomat. Aveam o lista mare de cumparaturi de la colectia Deutsch Perfekt pana la toale Betty Barclay. Dar primul pe lista era un adaptor de priza, cat sa pot trage o juma de ora de Messenger cu fameleonu. Ti-ai gasit! La intrarea in barul hotelului, 5 perechi de manute erau in aer facandu-mi semn sa ma prezint, evident insotit de o halba mare de bere.

Vin mai incolo, baigui eu, trebuie sa scot niste bani si ma intorc! Ultimul cuvant a fost rostit cu jumatate de gura, fiind intrerupt spontan de catre Snob. Ce sa scoti maaaa? Baaaaani? Pai tu nu stii ca N-AI NEVOIE de bani ca plateste firma tot? Era clar unde batea. Snobul considera ca se afla intr-un satuc unde nu se poate face nimic in afara de baut. Banii (personali) erau folositi doar in Singapore unde urma sa cheltuiasca vreo 30.000 de dolari pe un ceas. Intre timp, platea Mr. Ridiculous toata consumatia prin cardul de credit corporate. Banii ii erau decontati de catre corporatie iar corporatia ii deconta de la firma snobului. Snobul dadea aprobarea, iar Mogulul elibera fondurile. In mod evident, (cea mai mare parte din bani) era platita de catre investitori, care la eliberarea situatiilor financiare se intrebau de ce scade profitul si primeau un raspuns clasic: E criza!

Se pare ca anglo-irlandezii, ca si tarile lor de altfel, intrasera intr-adevar intr-o mare criza: cea alcoolica. Altminteri nu inteleg de ce au plecat din hotel dupa vreo 3 ore de baut in continuu. Am iesit in cele din urma afara, intr-o atmosfera superba, ca de dinainte de sarbatori. Snobul mergea insa cu o viteza fulminanta. S-a oprit in cele din urma intr-un ... pub, poate singurul din zona de unde n-am mai iesit decat dupa alte 3 ore. Englezoii n-au putut intelege mai multe lucruri: nici de ce localnica de la administratori nu raspunde la pipaieli, nici de ce eu nu pot sa beau altceva decat campari orange, nici de ce barmanul nu intelege ce inseamna ‚pint’ ci doar ‚juma de litru’.

A doua noapte de iubire

Englezoiul Tipic a facut insa un efort, admitand ca prin Singapore exista un soi de campari orange dar amestecat cu vodca, cu gin si cu inca vreo 6 bauturi spirtoase. Nu s-a lasat pana nu a comandat pentru toata masa combinatia cea oribila. Chelnerul a dat din umeri si a facturat cate 8 coctailuri pentru fiecare pahar. Gustul era sub orice critica iar eu cu Carcotasul ne chinuiam sa turnam dintr-un pahar in altul cat sa-i para Englezoiului pe alocuri gol si sa nu ne puna sa-l bem. El insa ... s-a facut zob, vomitand la un moment dat pe masa si stergand secretia discret cu maneca de la sacou. Dl. Ridicol a achitat consumatia de peste 500 de euro (v-am zis ca au fost doar bauturi, nu?) iar Englezoiul Tipic a disparut, ratacind pe strazi pana pe la 6 dimineata.

Intre timp, Snobului i se facuse foame, bun prilej sa poposim in prima bomba unde prima comanda a fost de doua beri pentru fiecare. Suficient pentru Snob sa arunce o piatra in fantana: Dar daca vind mosia? Dl. Ridicol s-a chinuit sa o scoata, insa a pornit cam stangaci: Aaah... pai nu poti! A urmat o discutie care a tinut toata masa plus inca doua ore in holul hotelului unde au mai curs cateva sticle de vin.

A treia zi de iubire

In a treia zi, cinci perechi de ochi priveau in gol spre tavan. Englezoiul tipic nu mai avea nicio frantura de amintire din ziua precedenta, adormind de cateva ori pe scaun. Dl. Ridicol cauta febril chitanta de 500 de euro de la bar, imaginandu-si cat de nasol ar fi s-o plateasca din propriul buzunar (a gasit-o in cele din urma la hotel in buzunarul de la blugi). Carcotasul incepuse sa cobeasca, citind prognoza si explicandu-ne ce furtuni de zapada ne asteapta. Snobul si-a scos telefonul aratandu-ne inca o data ce inel cu 4 diamante i-a luat logodnicei. Iar eu incercam sa ghicesc ce naiba cautam noi acolo si de ce-i pupam in fund atata pe englezoi. Iubire pe interes, desigur, Dl. Ridicol confirmandu-ne, dupa plecarea englezoilor, ca Snobul ne va plati acelasi onorariu gras ca si data trecuta.

Seara a fost mai linistita. I-am lasat pe Carcotas si pe Ridicol sa bea in continuare la hotel, in timp ce eu am intrat in febra cumparaturilor. Mi s-a luminat toata fata cand am vazut o cafea Jacobs, facandu-mi provizii pana la Craciun.

A patra zi

A patra zi am incercat toate mijl de transport. Profetiile Carcotasului s-au adeverit asa ca in aceeasi zi am mers si cu taxiul si cu avionul si cu metroul si cu trenul, avand grija sa rezervam si bilete pentru vapor a doua zi. De remarcat ca Dl R a intalnit un alt client la hotelul din port, asa ca si-a amanat ora de culcare pentru 1 noaptea, timp in care a mai golit 4 beri.

A cincea zi... de interes

A cincea zi ne-am dat cu barca, incercand sa facem timesheetul. Chit ca n-am lucrat mai nimic, am reusit totusi sa am cele mai multe ore lucrate pe client din ultimele 6 luni. Chipurile, bauta era tot munca pe client. Pai ce?, justifica Dl. Ridicol, daca nu era clientul asta mai eram eu in barul asta vorbind cu snobul? . Regele putea fi in sfarsit fericit: 3 crai au reusit sa aiba un procent de ore lucrate pe client de 150%. Asta din prea multa iubire... pe interes.


Comentarii


    Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
    E-mail: corporatistu@gmail.com

    Cautare

    Categorii

    Aboneaza-te la insemnari


    Dracu

    CAPITAL

    Ziarul Financiar

    Prosport

    Blog Status

    Vizitatori:304.265
    Insemnari:223
    Comentarii:275
    powered by
    www.ABlog.ro
    Termeni si Conditii de Utilizare