Luni, Ianuarie 25, 2010, 12:25 AM 

Cautari "corporatiste"
     media: 5.00 din 1 vot

Dupa 3 ani de dat cu tasta pe ablog, numarul vizitatorilor a crescut. Si nu ma refer aici la numarul unicilor pe zi (oricum n-am nici cel mai mic interes sa monitorizez chestia asta), ci la numarul celor carora le place ce citesc si revin din cand in cand. Unii insa ajung aici pentru ca au cautat….

ce stiu sa fac – e clar, daca nici tu nu stii ce faci, numai Google stie

memoriile unui hot - Tipicarule, vezi ca te cauta cineva

exemple de scuze - Trebuie sa printezi foaia aia? De ce? Ca asa vrea partenerul si eu stiu ce vrea cavalerul (citat din clasici tipicari)

memoriile adresate austriecilor - Nu le intelege nimeni, sunt in austriaca

semnificatia unui pod pentru mine - presupun ca e alta fata de cea avuta pentru mr Ridiculous

overdraftul si concediul de maternitate - mai trebuie pus si ‘maroniii’ in ecuatie ca sa avem varianta corporatista a pruncului, dolarului si ardelenilor.

Exercitii ice breaking – e nevoie de o dalta , energie si exercitii de incalzire

cum sa devii finance controller - e greu, trebuie sa faci taieri de costuri inca de-acasa, tai cascavalul, sunca de Praga..

hei sa dam niste chei – asta cred ca e un hit al unei trupe corporatiste

retete de slabit : aprilie 2007 – gresit! Reteta ‘Slabiti cu Petrica pe job’ e din aprilie 2008

4 kile in 2 zile – asta suna a manea

versuri despre oameni care culeg varza – Hindusul e varza / Si culege varza Se pune?

Acela care zambeste stie déjà pe cine va da vina – aha, d-aia ranjea Tipicarul

Compunere cu J Lo – Hm, de cand o fi intrat Jennifer Lopez in manualele scolare?

Dictonu zilei - cine nu linge zboara – corect!

ce sa fac sa i iau banii si sa plec sau sa stau sa sufar in continuare– asta cred ca-I Bergodi si se refera la Becali (altminteri nu stiu ce corporatie ti-ar da bani)

companie multinationala definitie – crede-ma, nu vrei sa stii

compunere cu “o lume perfecta” – cum oi fi ajuns tu de la cautarea asta pe blogul meu e un mare mister. Iti dau o veste trista: nu exista. Dar ar putea fi cea din ‘Invention of lying’

mucosi manageri – ohooooooooo, chiar trebuie sa-i cauti pe Google ca sa-I gasesti? Tu la serviciu n-ai manageri?

ce sa furi in romania sa faci bani – ce sa mai furi, te-ai trezit tarziu, Romania a fost furata déjà in intregime

cum termin solitaire in cel mai scurt timp - Maroniilor, voi sunteti?

serviciile secrete la liceu ultimul episod – aoleu, Teoria Conspiratiei se propaga repede

unghie incarnate in Olanda – in Olanda s-o incarna altfel?

ce sa furi sa faci bani - unde o fi Tipicarul sa-l intreb?

Cum sa fii corporatist – vine de la sine, crede-ma :D

la restaurant, chelnerul o intreba pe corporatista pitzi: doriti maioneza sau sos de rosii? cu capul pe spate, pitzi raspunde: whatever! ce altceva ar fi putut sa raspunda? la care chelnerul raspunde si el imperturbabil: whaterver picant sau dulce? – De obicei Google ii ajuta pe cautatori, dar in cazul asta tu l-ai ajutat pe Google sa gaseasca o gluma

Ma poate fura contabila? – Aia contopista nu. E prea proasta :D

Cat de mult gresesti daca esti insistent – Tipicarul nu pare a-si da seama

Scorpii de birou – cele mai intalnite si cele mai periculoase in acelasi timp. De-alea de desert mai scapi

ultimul episod din india – Doamne ajuta!

Ma vad cu 5 ani mai tarziu – ai halucinatii, ia un antipsihotic si poate nu te mai vezi

Cum se fut oamenii? – du-te la contabila contopista, poate iti face o procedura detaliata.

Am lasat la urma aceasta cautare, nu neaparat pentru ridicolul ei cat si pentru a ilustra modul in care dragutul de Google ii ajuta pe cautatori. Rezultatul a dus la un articol in care ilustram cum se chinuie unii pupincuristi sa ajunga “şefuţ”, adica acea pozitie intermediara intre manager si amaratii de seniori. Numai ca, neavand timp sa mai scriu si cu diacritice, a iesit “sefut”. Google, dragutul, a mai pus de la sine un spatiu dupa a doua litera si uite asa omul curios a ajuns la un articol care nu i-a dat niciun raspuns la intrebare.

Spor la cautari in continuare!

Vineri, Ianuarie 22, 2010, 01:45 AM 

(Auto) Evaluarea zilei
     media: 0.00 din 0 voturi

Jobul presupunea sa interactionez cu un client potential dificil, dar am
reusit sa-mi folosesc abilitatile sociale si psihologice pentru a obtine
informatiile necesare cerute, reusind astfel sa neutralizez
clientul si sa promovez Compania.


P.S. Nu, nu e Geoana, e o colega junior care mi-a cerut feedback
P.S.2 Da, e blonda

Marti, Ianuarie 19, 2010, 02:24 AM 

Stai!
     media: 5.00 din 1 vot

Dupa alergatura cu Hitler am crezut ca vine o perioada mai relaxata. Am crezut, n-am dat cu parul! Adica na, asa parea. Lucrurile nu sunt insa ceea ce par a fi in corporatism. Oricat as fi stat in banca mea sa scap de tirul de intrebari al Reactionarului, nimic nu m-a putut feri de privirea de uliu a dlui Metodologie.

Sa tot fi fost 5:40 dupa-masa cand ma pregateam s-o intind si eu ca tot omu (dupa ce majoritatea plecasera), cand Dl. M apare stand cu manutele in buzunar spunand Noi n-am verificat aia, n-asa? Eu stau mirat, doar doar o trece mai departe . Habar n-aveam.

Noroc ca Dl. M are o pornire umanitara si ma ghideaza pornind de la dosarul anului trecut. E simplu, zice el, te uiti aici, ai marja de 1.657 si pe Bloomberg e…. 3.42? De ce? Hm.. O ferestruica Lotus Notes cu doua optiuni se suprapune peste Excel-ul confuz. Simt cum mainile o iau rapid spre gatul negru cand omul sta linistit si apasa Open Mail.

Ce-o fi asta?, zice el, apasand un link. Ochii imi iau foc déjà de la combinatia ucigatoare laptop de serviciu – wii acasa. Ei bine, nu vreau sa stiu ce e AIA! Vreau sa ma lase sa plec. Look!, zice el entuziasmat. Ia uite cate timesheeturi am lipsa! Stau bine! Mda, deschisese situatia timesheeturilor lipsa si statea foarte bine pe scaunul ala. Look at this guy!, spune el razand selectand cu mirare cele 5 timesheeturi lipsa din dreptul unui individ.

Numai ca era o fata, nu un tip si, fiind partenera principal de asternut a regelui partner, ar fi putut sa aiba si 52/ an ca tot ar fi stat lejer. Omul sta pe spate si admira, se vede ca n-are treaba. Metodologel, zic eu preocupat, ma duc la mine sa vad daca am fisierul de anul trecut in calculator! M. se panicheaza. Stai!, zise repede. Stai ca-l gasesc si eu, uite-l aici!

Ma ia si-mi arata. Uite, aici aveam 2.5672 si uite pe Bloomberg tot 2.5672 la marja, deci ne uitam aici, da?. Hai sa vedem si anul asta. Uite, ai 1.657 aici si pe Bloomberg e tot…. 3.42?? De ce naiba? Omul sta pe ganduri, eu stau ca pe cuie mai ales ca afara sta sa ploua. Look at this cash!!, zice el stand pe spate si admirand. Ma uit si stau ca prostu sa se uite el la… ce credeti? La alta situatie cu vanzarile pe fiecare manager!!

Wow, stau bine, nu? Ia uite la astia, ce putin au vandut! Mda, daca toti ceilalti ar fi zburat, el ar fi stat cu siguranta! Metodologuta draga, ce facem cu verificarea aia?, il luai eu miros simtind ca nu stau bine deloc. Cu nervii. Aaa, hmm, sa mai incercam odata… uite pe Blooomberg e 3.42 si aici e … 1.657. Mai bine vorbim maine cu clientul. Ii zicem sa stea cu noi sa ne explice!

La raul Piedra am sezut si-am plans, as fi zis eu daca as fi fost Paulo Coelho. Dar nefiind Coelho, am sezut pe scaun sa ma reculeg. Trecuse de ora 7, deci statusem o ora jumate… degeaba! Si cand te gandesti ca Busy seasonul sta sa inceapa!

Joi, Ianuarie 14, 2010, 12:52 AM 

Busy S08E01: Cei mai cusurgii nemti
     media: 0.00 din 0 voturi

Umbla o vorba printr-o banca romaneasca (care o fi aia?) cum ca cei mai cusurgii nemti sunt aus … hm, puschea pe limba, nu suntem xenofobi aici. Putem insa sa vorbim despre inceputul de ianuarie care aduce nu numai blocarea aeroportului Gatwick zile in sir la rand ci si un nou busy season pentru anumiti corporatisti care n-au fost cuminti cand erau mici. Si odata cu noul sezon, vine si serialul meu, aflat la sezonul cu numarul 8.

Din bizi-sezoanele anterioare:

- Dupa o perioda de 8 luni care s-ar putea caracteriza oricum dar nu ‘libera’ sau ‘linistita’, urmeaza busy-seasonul de 4 luni, sezon in care nervii oricarui corporatist o iau razna.
- Ca si in cele doua sezoane precedente, balul e deschis de ‘Little Hitler’, care gesticuleaza in “austriaca”-i disperata, incercand sa obtina precum alchimistii niste aur (‘Raportul’) din fier vechi (informatii furnizate ‘crappy’).
- Tot in luna ianuarie corporatistii se trezesc cu alta belea pe cap: trebuie sa faca niste evaluari ridicole colegutilor de breasla dar, ceea ce e si mai penibil, sa-si faca si autoevaluarea pe fiecare proiectel. Asta ca sa aiba ce discuta cavalerii mesei rotunde la masa bianuala care le-a adus si pseudonimul.
- Un sneak peak ne-a atras atentia ca legislatia nationala nu imi va mai permite sa continui activitatea corporatista (dar si literara, as zice eu cu emfala) pe mica insulita dupa masa rotunda din iulie. Ca atare, ochii vigilenti ai autorului de blog se indreapta asupra unei alte categorii de personaje: recruiterii

Busy Season 8, Episodul 1: Cei mai prosti nemti

Sa tot fie vreo doua luni de cand am primit doua vesti. Nu va ganditi la cliseul classic cu o veste buna si una proasta. Pentru corporatisti nu exista vesti bune, ati uitat? Putem avea insa o veste externa si una interna, ca la telejurnal. Prin afara, undeva pe unde sunt mancate lebedele, cosmelia la care tragea sforile clientul meu, Little Hitler, a fost inghitita de uragan. Iar cand vorbim de uragan, vorbim de un mare palat de pe malul Rhinului. Hm! Si daca stapanul e un “mare” Hitler?

Recruiterii si starea civila

Tot o veste am primit si eu: hapsanul rege Arthur, numit in excentritatea lui si managing partner, se folosea de legislatie pentru a mai scapa de oameni pe insula noastra si de a-si promova noi partenere de asternut pe insula in care domicilia el. Ca atare, generatia 2007 din care faceam si eu parte printre altii urma sa-si faca bagajele in vara lui 2010. Veste care a avut ca urmare un studiu de piata rapid pe piata muncii soldat si cu cateva aplicatii.

N-am trimis bine mailurile ca recruiterii au inceput sa-si dea in petic. Nu unul m-a sunat sa-mi spuna ca n-au primit nicio veste noua de la clientul lor angajator din insula X dar ca au oportunitati in alte tari, cum ar fi UK. Pai mai frate, eu daca vreau sa imi fac concediul in Hawai, tu ca agent de turism imi zici ca n-ai locuri si imi recomanzi Bronx-ul pe motiv ca e tot in SUA? Sau daca vreau sa iau un aspirator tu-mi zici ca-mi dai o matura?

O alta fatuca de pe la GRS imi trimite urmatorul reply la mail: Draga unique, multumesc pentru aplicatie dar. […]n-ai experienta pentru rol. [bla-bla-bla]…[..] Please advise your marital status, availability and salary expectations. Wtf?!? Bai,Julie, bai, marimea la prezervativ, numarul la camasa si rankul la Fifa 10 (p-asta i-l dau: 1.683 pe Wii) nu le vrei? Tu nu intelegi ca odata ce ai refuzat o aplicatie, fie ca esti angajat la HR-ul unei firme, fie ca esti recruiter extern, ai terminat si mailul? Eventual cu o propozitie gen ‘nu ezitati sa ne contactati pentru viitoare aplicatii’? Si pentru cultura ta generala, faza cu starea civila e o intrebare nepermisa. Asta daca nu cumva incerci sa-mi faci avansuri

Pre busy season

Revenim insa la corporatia noastra unde regele Arthur ma exilase prin Londra lasandu-l pe Reactionar sa se ocupe de jobul lui Little Hitler. Situatie destul de incomoda pentru Maroniu caruia ii cam place sa delege totul iar el sa nu faca nimic. Cum nici negociatul nu era punctul lui forte (de fapt limba engleza insasi era o provocare pentru el), ce mi-a fost dat sa aud urechilor m-a lasat masca. Ca urmare a achizitiei, hitlerinii trebuiau sa ne raporteze noua iar noi sa raportam mai departe in Westfalia.

Nu raportarea in sine constituia piatra de incercare, ci termenul de raportare: 12 ianuarie. Calendarul aprobat de Reactionar arata halucinant: In decembrie urma sa incercam sa ghicim viitorul pe baza situatiei din noiembrie. Dupa vacanta, balciul urma a fi reluat pe 5 ianuarie cand jucam din nou fotbal fara minge. Vine 6 ianuarie seara si primim niste puzzle pe care incercam sa le punem singuri la cap. De-abia pe 11 (dimineata) ni se pune la dispozitie obiectul raportarii si tot pe 11 (probabil seara) primim raportul hitlerinilor. Avem la dispozitie o noapte si pe 12 dimineata ne dam peste cap si dam raportul in Germania. Si asta era doar in teorie.

A venit decembrie iar Little Hitler a batut campii cu gratie. Intrebarile noastre au ramas in aer (cica e ocupat cu nemtii) si noi suntem prea mici ca sa ne acorde atentie. In fine, cred ca folosesc pluralul degeaba, mai mult din obisnuinta (work done: we have performed…..). Va dati seama ca la cat de zgarcit e Reactionarul, n-am primit niciun om sa nu-I stric bugetul.

Sarbatorile au venit si ele si dupa ore si chiar zile intregi petrecute prin Anglia si Bulgaria (se pare ca postul meu despre hotii de la Aer Lingus a disparut la un moment dat pur si simplu) incercand sa fac traseul insula – Romania am ajuns din nou in sediul pe a carui usa scrie ‘lasciate ogni speranza voi ch’entrate’ PUSH ( iar pe verso ‘PULL’). Inauntru, alta isterie. Plasmele din noul sediu pe care ruleaza BBC News tipa Cod rosu. Vine zapada! Din pacate, nu m-am mai distrat din nou privindu-I pe maronii cum danseaza pe gheata cu laptopul in spate. Zapada a venit din parti (asta neimpiedicand aeroportul sa fie inchis 3 zile pe motiv de gheata). In schimb, vine masa rotunda bianuala.
Ora 3

Si cum cavalerii mesei trebuie sa aiba subiecte de conversatie, n-avem alte lucruri mai bune de facut decat sa ne facem auto-evaluari. Colac peste pupaza, se schimba sistemul exact cand intram in busy season. De data asta, trebuie sa ne intalnim lunar cu consilierul sa-I raportam productia la hectar… la ore taxate clientului vroiam sa spun, desigur.

Din fericire, n-am timp sa schitez vreo evaluare d-asta ca vin piesele de puzzle de la client. Odata cu ele, incep si eu bombardamentul cu intrebari – Ce naiba e asta?, Baa, n-aveti voie, baaa!, Asta de ce e asa?, De cand a aparut si asta?, Asta era aici data trecuta?
Little Hitler nu se lasa nici el si ne arunca raspunsuri– Asta am discutat cu colegii vostri de breasla de pe malul Dunarii , Intrebati-I pe ai vostri, E prea mica suma ca sa-mi pun problema, Chiar conteaza? , Data trecuta de ce nu ne-ati intrebat?, Vezi ca i-am explicat colegului, etc.

Reprezentantul de pe insula al clientului ne face un pustiu de bine si ne trimite obiectul raportarii sambata seara. Dupa o duminica de vis in fata laptopului, ma pun pe treaba si fac o lista cat China adresata alor nostri … de pe continent. Hitler a zis aia, Noi nu ne asumam asta, Faceti-o voi , Asa a zis hitler, Noi nu stim…dar bomboana de pe coliva a pus-o Reactionarul care m-a indemnat sa scriu… Dati-ne raportul pana luni la ora 3!

Ma refeream la 3 dupa-masa dar se parea treaba ca ei au inteles 3 dimineata. Eu i-am asteptat. Si asteptat. Pe la 6 m-am plictisit de job si am inceput sa fac evaluari. In 3 ore am mancat mai mult rahat decat a putut sa manance Geoana in celebrul discurs din ziua alegerilor. Parea ca sunt un Superman care rezolva totul in ciuda celor mai vitrege conditii. Pe la 9 am terminat cu evaluarile si am plecat. Nu de alta, dar se inchidea cladirea, asa ca am luat laptopul in spinare, am cumparat un borcan de cafea si am redeschis obiectul muncii de-acasa.
Ceasul din busy season

Ziua Z, 12 ianuarie. Se face dimineata si nici urma de raport de hitlerini. Ca sa fie treaba treaba, cavalerul nostrum semnatar ne da un sms de la schi. Cica e frumos in Alpi si sa gasim alt fraier sa semneze. Nu stiu ce sa fac mai intai, sa gasesc un cavaler sa semneze sau sa ii presez pe hitlerini. Ne sta inima-n loc cand blonda desemnata sa gaseasca un cavaler vorbeste cu doi cusurgii mai rai decat clientul. In cele din urma, se rezolva miraculos ambele: proiectul e preluat de cel mai intelept cavaler (decan de varsta de altfel), iar hitlerinii ne trimit un raport foarte detaliat, raspunzandu-ne la toate intrebarile.

Numai ca noul raport naste alte intrebari iar noi suntem nevoiti sa facem tot un raport intrebator. Mult prea tarziu pentru a-l mai gasi pe cavaler la acea ora asa ca amanam ultimele detalii pentru a doua zi. Cui credeti ca-I revine responsabilitatea de comunicare a intarzierii catre Big Bossul nemtilor? Normal, mie. Reactionarul a lipsit de la lectia “Cum sa comunici un mesaj negativ”

Ieri, 13 ianuarie am reusit sa semnam. Am trecut de primul termen. Fiind un moment asa important, m-am mutat toata ziua langa biroul maroniului, ca sa putem comunica mai rapid. Ocazie cu care oamenii care au biroul acolo mi-au zis ca ei nu mai au ceas la mana. Stiu cand e ora 9 dimineata pentru ca atunci paseste maroniul pe usa. Vizita de curtoazie a lui Zorro la Reactionar (15-20 de minute) consfinteste zilnic ora 11. Miezul zilei ii dezvolta Reactionarului reflexul de a-si incepe pauza de masa care dureaza fix o ora. Daca a plecat din nou, de data asta sa-si ia odrasla de la scoala, inseamna ca e ora 2. La 3 jumate trecute fix se intoarce cascand din toate falcile. Iar daca vezi un Reactionar luandu-si din fuga haina si grabindu-se spre usa, nu e alarma de incendiu: e ora 5,30 si cineva a obosit de atata munca.


E-mail: corporatistu@gmail.com

Cautare

Categorii

Aboneaza-te la insemnari


Dracu

CAPITAL

Ziarul Financiar

Prosport

Blog Status

Vizitatori:304.573
Insemnari:223
Comentarii:275
powered by
www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare