A inceput de ieri sa cada.. cate un job. Acum a stat. Au trecut 3 saptamani de cand cel mai confuz sezon din cariera mea de corporatist a pornit la drum. Busy Sezonul 7 pare a fi un fel de reluare a seriei precedente prin ‘bunavointa’ top managementului de a nu face promovari in septembrie. Care bunavointa a fost justificata de ei prin criza financiara si a fost interpretata de corporatistii de rand prin criza de nervi a Big Bossului la overtime-ul nejustificat prestart de sconcsul African, la plecarile acasa ale micului maroniu si la frecarea de menta pe care mafia maronie le tot practica in ultimii 3 ani.
Ca atare, m-am trezit pus in situatia de a face fata acelorasi magari de manageri ca si anul trecut, acelorasi cretini de client si acelorasi termene nerealiste. Timesheetul imi sugera ca dupa o saptamana ciudata de incertitudini, ar trebui sa ma ocup din nou de ceata cretina de hitleristi corelata cu un cavaler miserupist si una bucata Reactionar care nu si-ar misca curul ala sa ajute echipa Doamne fereste. Nici proiectele imbecile ale gorilei de Petrica, scorpia imbecila de la administratorul clientului sau cavalerii de 2 lei nu m-au ocolit in noul sezon.
Operatiunea Turquado
Ca atare, am decis sa ma alatur gastii de localnici si britanici si sa petrecem asa cum stim noi ultima zi pe insula din anul 2008. Cu curcani, cu porcusori (sa moara dusmanii maronii!), multa muzica (si nu d-aia cu versete din Coran) dar mai ales…cu cidru, bere, vodka, rom, tequila, toate amestecate, la gramada pana pe la 4 dimineata. Nu e de mirare ca a doua zi am fost nevoit sa-mi sun prietena pentru intrebari utile in vederea zborului de la ora 13 de genul Ai idée unde sunt valizele mele? Ce ar trebui sa-mi pun in bagaje? Oare ce autobuz ajunge la aeroport? Etc.
Spre deosebire de mine, ceilalti tovarasi au trebuit sa infrunte greturile, somnul si mahmureala la serviciu, un mediu in care ‘the bosses don’t stop firing questions’ iar jegul dihorului nu e de natura a atenua starile de rau. Si daca sezonul 6 a inceput cu un poem (by him, to me) despre arhive, noul sezon a debutat cu o super poezie compusa pe loc de acelasi junior bine cunoscut care isi incepuse bine cariera ca prof de engleza in Franta si a continuat-o prost, ca sclav pe plantatie. Mediul ostil de la serviciu, la care intarziase cu 32 de minute (not bad!) i-a servit ca mediu de inspiratie pentru capodopera redata cu mare generozitate mai jos:
Turkuardo got eaten and I was very late
Turkuardo got eaten and I don’t feel that great
Beer and wine and whiskey are things that I don’t hate
but Turkuardo got eaten and I was very late!
Poezia respectiva impreuna cu un lant de 34 de mailuri intitulalate sugestiv Team Drunk mi-au mai inseninat prima zi de lucru din 2009. Din pacate, imediat au inceput sa curga si alte mailuri, mult mai putin placute. Multe veneau, fireste, de la hitleristii lu Peste care vroiau din nou sa jucam fotbal fara minge..si mai nou si fara petice din care sa facem mingea. Si de fiecare data, ca un facut, Reactionarul isi ridica capatana: unique2, did you see the mail from Hitler? Da, l-am vazut, numai ca ii era adresat Reactionarului ca manager, dar magarul stia doar sa delege.
Sinergia maronie
Alt mail era legat de abilitatea nemaipomenita a firmei de a profita de sinergiile integrarii regionale a firmei. Care chipurile regiune, acoperind pe putin jumatate din planeta, permitea detasari de angajati pe 3-6 luni, sporind eficienta si diversificand culturitatea. Mai nou, ni se spunea ca insulita noastra a profitat de prea-marita unificare si ca atare vom beneficia de prezenta a 3 nou detasati, sporind eficienta busy-seasonului.
Si acum momentul adevarului. De unde credeti ca erau cei 3? Cumva din Anglia, Franta, Germania, Olanda sau alte tari din Europa de Vest? Nu. Hm, cumva din Slovenia, Croatia sau alte tari din zona? Nu. Macar vreunul din ei din Europa de Est? Nu. Rusia cumva sau alte tari ex-sovietice? Nici vorba. Dar macar sunt cei 3 din tari diferite? Macar atat?
Raspunsul mi-a fost dat in prima zi din cea de-a doua saptamana cand am intrat in receptie si am avut impresia ca nu e aprinsa lumina. Ei nu, lumina era aprinsa, secretara zambea dar imediat in dreapta stateau 3 maronii incruntati emanand si un iz ce te facea sa-ti iei repede avant pe scari. In fine, am recunoscut pe unul cu o privire tampa care isi incercase norocul si anul trecut, doar-doar l-o tine firma si dupa busy-season iar ceilalti doi se tineau strans de el, sa-I invete ce sa faca in societate. Err...Sa se spele?
La ce foloseste SPAM-ul?
Tot pe lista mailurilor de inceput de an s-au aflat la loc de cinste si cele care anuntau celebrul si importantul mid-year review. Proces atat de important incat dirigul mi-a spus clar inca de la inceput: Ne-au comunicat cavalerii neoficial ca nu se fac promovari sau revizii salariale acuma De parca in toamna facusera! Probabil asteptau sa se termine criza numai ca ar mai fi de asteptat….
Si ca sa fie treaba mai clara, ia auzi ce-mi zice dirigu. Cica nu mai vor sa promoveze asa simplu lumea de la sclav la sefut. Asa doar pe recomandari si pe baza cat de mult muncesti. Sau cat de serios esti. Nu. Trebuie asa ca un fel de examen. Cu examinator. Si de unde sa fie examinatorul asta? Ca doar n-o fi seful cu care bei in fiecare vinery pana pici lat. Nu, trebuie sa fie din Orientul Mijlociu. Nu de alta, dar e mai ieftin au rezultate mai bune la controale.
Si daca tot trebuie sa culegi evaluari pana la mid-year review, o solutie ingenioasa a gasit Petrica. Cum sa faca el rost repede de un sclav care sa-i faca lui treaba repede, bine si care sa nu comenteze ca sta tarziu la serviciu? Eventual sa treaca pe foaie mai putine ore sa-I micsoreze lui costurile. Ca atare, nu mica mi-a fost mirarea cand am primit un mail cu titlul ‘Feedback’ pe care nimeni nu l-ar putea clasifica altfel decat SPAM. Adica …cum ai putea tu cataloga un mail cu totul si cu totul nesolicitat?
In fine, n-avea niciun rost sa-i cer mamiferului evaluare atata timp cat stiu ca tot ce face, nu face dezinteresat. Faptul ca mi-a trimis o evaluare magna cum laudae vineri la ora 10:23 nu m-a surprins. Nici faptul ca dupa 2 minute aveam déjà un mesaj vocal pe telefonul de serviciu. Ceva de genul Cand ai timp, vino la mine. Hu! Hu! Banane, banane! Evident, am profitat de faptul ca mi-a dat firma VPN si token si mi-am petrecut urmatoarele 5 zile la client. Nu inainte de a-I raspunde la mail cu un simplu Multumesc .
Hm! De ce nu ti-o fi scris in mail ce vrea de la tine?, m-au intrebat niste filipinezi destul de mirati de initiativa lui Petrica de a da feedback, mai ales ca stiau ca in mod normal gorila raspundea in 4 luni daca ii cereai. Pai, spun eu, e simplu, nu putea lasa dovezi ca ne cere sa lucram peste program, ca ne cere sa taiem din ore si mai ales ca, ne FURA de pe alte proiecte. Aaa, zic filipinezii, pai si pe noi ne-a pacalit, ne-a zis sa nu spunem nimanui ca n-avem de lucru in momentul ala, ca sa ne foloseasca doar el cand are chef. Si cand l-a intrebat un sef mai mare, n-a recunoscut nimic, a spus ca ne-a indrumat sa anuntam secretara ca suntem liberi
Ce poate fi mai rau decat un client rau?
In fine, ajung la capatul listei de mailuri necitite si dau de … adevaratul Hitler! E vorba de clientul care vorbeste austriaca (vorba unei junioare care a zis fara sa vrea o mare vorba), ca ar fi o mare jignire pentru limba germane sa fie asimilata cu ceea ce vorbesc ei. De data asta m-am inarmat temeinic cu notitele de anul trecut (unele de pe blog) si am re-construit toate prostiile pe care le debiteaza ei. Doar-doar n-oi mai vorbi cu ei. Pana la urma nu m-am putut abtine sa-i adresez micului Hitler o intrebare de bun simt: Da titlurile alea de ce apar cu 5 lei? Pe piata de-abia se vand pe la 1 leu jumate. Am primit raspunsuri din parti, se stie ca Hitler e un om ocupat. Cu limbajul de lemn.
Intre timp, Reactionarul a …reactionat. Nici bine nu ne instalasem fundurile la sediul clientului ca maroniul isi anunta intentia de a face o revizie. Urmata imediat de o alta, a cavalerului. Asa ca da-i si baga. A servit si experienta cu maronii la ceva asa ca am stiut cu ce sa-l tinem ocupat si cu ce sa-l facem sa se minuneze.
Treaba nu a tinut decat pana la revizia cavalerului care ne-a spulberat din start cu vreo 62 de note de revizie. N-am apucat sa ne revenim ca ne-a bagat si banca clientului in ceata cu termeni de genul damaliger si zinsen (ca de, limba engleza nu s-a inventat peste tot). Si cand credeam ca mai rau de atat nu se poate, am primit vestea ucigatoare: cavalerul respective n-are inca putere de reprezentare (l-a uns regele Arthur mai de curand), ca atare mai trebuie sa suportam inca o revizie !!
Iar paragraful de mai sus n-ar fi fost decat un exemplu de saptamana tipica pentru un consultant daca….Ei, daca nu s-ar fi obosit little Hitler sa raspunda intrebarii mele din urma cu 10 zile. O fi cautat el, si s-a gandit, a calculate…si i-a dat! Pai asa ne-au sfatuit colegii vostri din biroul din orasul nostru! Nu stim de ce, dar cica daca le tinem pana la scadenta o sa luam 5 lei pe ele! Bine, frate,mai tine-le tu 3 luni, sa vezi ce-o sa mai iei cat investitorii de la FNI si Caritas! Pana una-alta, a trebuit sa recunosc: la ei pe malul Dunarii, ai nostril sunt (si) mai rai decat ai lor!!
E-mail: corporatistu@gmail.com
RALUCA 1976 - 2007
NU TE VOM UITA NICIODATA !