Luni, Februarie 25, 2008, 04:44 AM 

Busy S06E05 Mai aveam un singur dor – Liga Campionilor
     media: 3.00 din 1 vot

Indian omorat cu sange rece de un coleg roman. O noua tragedie in multinationale . Mafia rumena strikes back. Doliu printre indienii pe o insula din Atlantic.
Acestea ar fi putut fi doar cateva dintre posibilele titluri din presa in cazul in care nu mi-as fi controlat suficient de bine nervii in urma quasi-reviziei stinkatorului indian descris in episodul anterior.

Din episoadele anterioare in Busy Season
- workacholicii din toate colturile globului si-au dat intalnire pe insula in care-a nimerit corporatistu, mentionand adesea cu nostalgie recorduri triste cu privire la numarul orelor petrecute in corporatie
- corporatistu a intrat in a opta luna de trai nineaca in corporatia din Atlantic, cea care tinde sa se transforme si aici din ‘a doua casa’ in ‘prima casa’
- in fine, stinkatorul indian se plictiseste amarnic si descopera in cele din urma facilitatea editarii de note de revizie direct din softul minunat, moment prielnic pentru a-si etala prostia spre disperarea corporatistului unique2

Episodul 5: Mai aveam un singur dor, Liga Campionilor

Dupa un week-end incheiat duminica evident la birou undeva pe la 23,30 in care am dat la greu din taste, ziua de luni m-a gasit si mai zombie decat eram vineri. Se pare ca am stat degeaba sa-i demonstrez stinkatorului cat de rau e sa deschizi gura (de fapt nota de revizie) fara sa citesti inainte din metodologia firmei care-ti da un ban. Evident, un ban ca sa adaugi valoare si sa faci vanzari in loc sa-ti subminezi colegii cu comentarii de 2 lei facute la norma.

Dupa ce am navigat prin soft si prin baza de knowledge data cateva ore bune, i-am atasat cretinului fix acea pagina in format pdf (din Biblie, adica metodologia globala) in care ii explicam de ce trebuie sa pun formularul X si nu e nevoie de formularul Y. De fapt nici nu era complicat, ideea e ca nu te intereseaza pe tine ce date baga clientul in excelurile lui din moment ce oricum nu-ti trebuiesc mai departe.

Ei bine nu, idiotul stia una si buna ca asa facuse el la nu stiu ce client care avea cu totul alt profil si alt contract cu noi. Asa ca, ghici raspuns pe capul lui la toate stradaniile mele: The template [ABC] needs to be filled in. Iti dai seama cate argumente pe capul lui. Deja mi se suise sangele la cap iar foarfecele si cutitasul de deschis scrisori incepeau sa capete cu totul alte semnificatii pentru mine.

Norocul lui a fost ca m-a intrebat un junior ce mai face Scofield in Prison Break, suficient cat sa ma deconecteze de la actiunile criminale exact in punctul lor cuminant. I-am recomandat juniorului sa se uite la Marimar si Sarmana Maria, pentru ca oricum sunt telenovele mai bune decat cea in care s-a transformat Prison Break Am avut sustinere in gasca latino.

Si cu asta basta, am lasat notele de revizie deschise si m-am facut ca ploua. Oricum ploua. Moment prielnic pentru hienele de austrieci si greci sa ma atace de la spate cu niste probleme care trebuiau finalizate de mult, dar ti-ai gasit... Lasa-ma sa te las. Evident, Reactionarul le dadea apa la moara, ca de... client first, people last. Iata un posibil slogan pentru firma de altfel. Chiar suna bine: client first, people last. Cool!

Trecand la lucruri mai serioase, ajungem la alt client, tot din Europa Centrala care se dadea in barci. Pardon, fabrica barci. Super scule, top-class technology, ultimul racnet din oferta era cea din imaginea de mai jos.


Foarte dragute, nimic de zis, au chiar si un motoras de 29 kw, numai bun de un canoe river sau de mers la plaja. Poate imi iau si eu una, sa ma dau pe Atlantic. Nu de alta, dar daca tot zice lumea ca sunt dus cu pluta, macar sa aiba un suport pentru declaratii.

Toate bune si frumoase pana cand clientul a pus problema evaluarii cosmeliei. Dupa vreo doua saptamani de asteptare asidua (ca vezi, domne, ca e greu al naibii sa faci o evaluare), apare si rezultatul. Omul, un finut, ne-a zis dinainte, sa nu fim surprinsi Mai, uite cum m-am gandit eu sa facem: si-a vandut Gogu din deal cosmelia si tot in barci se dadea, vindea vreau sa zic. Asa ca aflu eu de la Leana lu Vasile cu cat a vandut-o si atat cer si eu pe-a mea.

Se gandesc capetele luminate de la noi cum sa facem si zic: Da dom’le, nicio problema, daca tot barci face si ala, e bine. Asa facem. Numai afla tu pretul. In fine, raportul ajunge in cele din urma pe masa noastra. Il deschid eu, vad niste cifre una langa alta, dar multe rau, prea multe ca sa le pot numara macar. Ma scarpin eu in cap, vad din raport ca tot barci face, dar ca Toma necredinciosul arunc o uitatura pe furis pe internet.

Ei da, uite ce barci facea vecinul Gogu:


Asa ca-i fac si eu clientului un raport, cu mentiunea ca o sa ia pretul ala pe pravalie cand o sa ninga rosu pe gard la calendele grecesti in Insula Pastelui Cailor. Si cu acestea fiind zise, i-am raspuns la mail si am trecut la urmatorul mail din cele 50 de ravase electronice primite zilnic (evident toate cu titluri gen reminder dead-line, action needed etc.

Ei bine, urmatorul mail ma anunta ca am fost identificat ca si campion. Dar nu orice fel de campion, ci campion in softul firmei. Normal, la cat am rasfoit programelul ca sa-i explic indianului ca la copii de clasa I... Mai pe scurt, n-as vrea eu sa mai prestez ceva ore suplimentare cat sa fiu un fel de hot-line pentru tool-ul revolutionar al firmei? Maronii deja faceau misto de mine. Ma si vedeau pe post de operator: Good evening, you reached unique2 non-stop hot-line. How can I help you with the tool?

Oricum, ideea e ca aveam de ales. Da sau nu. Si oricat de evidente ar fi dezavantajele, nu puteam nega ca ar fi si avantaje. Unul e simplu, am ce scrie la evaluarea finala dar si in CV (in cazul in care plec intra-grup pe alta insula sau in alta tara). Ceea ce inseamna promovare, egalitate cu indianul si bineinteles bani. Iar un altul ar fi ca in mai, cand are loc jobul cu indianul, as putea sa-i raspund altfel la nota The template [ABC] is needed. Ceva de genul: Auzi, ma, puta, tu cui ii dai lectii de metodologie aici? Cumva unui... um,..ca am uitat cum ii zice, um, ...ah... cumva unui campion?

Luni, Februarie 18, 2008, 06:01 AM 

Leave the gospel out of Eurovision
     media: 3.50 din 2 voturi

After a Saturday full of karting, bowling, pool, beers and rum, I barely opened my eyes on Sunday. I opened my computer to see my list of week-end work duties and I browsed the TVR’s site for the latest news. Guess what? Do you know the first 2 bands in the Saturday’s semifinal of Romanian Eurovision?

Well, the second is Paula Seling and Provincialii with a love song called Seven Days

http://www2.tvr.ro/eurovision/bmedia/?id=524

And the first is also a thing that they foolishly called love song and you may find that thing here:

http://www2.tvr.ro/eurovision/bmedia/?id=525

Well? Who the ... are them? Nobody knows. As one of the Swedish bloggers said, I don’t know anyone here in Sweden that knows anything about Biondo but everybody knows about Måns Zelmerlöw, who wrote Biondo’s song “Shine”. He’s a very popular singer here. Apparently, a kind of Swedish Moga, wrote a common song in one night (actually, it’s about a couple of hours, I’m sure he made it in a shorter time that I wrote this post) and started to search for someone to sing it.

He founded easily two guys that he probably recruited on Sunday morning, when they showed up at his door, trying to teach him the God’s word in the US gospel style . They fitted perfectly the song but Mans thought that a stronger voice would be also needed. The long-hair guy tried to convince his gospel priests from the States but they couldn’t make it to Sweden. So the little genius considered to borrow an opera singer, like Mattias Nilson. The opera singer happily accepted, as this was his only chance to visit Belgrad without paying the trip

Their next step was to register for the national contest for Eurovision. They knew that their simple presence on the Belgrad stage will secure them 12 points from Norway, Finland, Island and Denmark. However, this scheme that assured them many successes in the 80's was seriously threaten in the last year by the former communist bloc which was now more numerous. So, Mans the genius had another glamorous idea: why couldn’t they compete for an Eastern European country?

They found out that the legendary group Rednex will compete for the second time in Romania. They thought that it would be a good idea to share the same plane with Rednex and even with another hot top-blonde naturally Swedish girl called LaGaylia Fraiziers. They could even spread the gospel’s song in Bucharest!

Finally, the three smart guys figured that they also need a name. They found that Romanian girls like Swedish blonde guys so they thought that they could kid them somehow. Unfortunately, they couldn’t name the band Blondie because it was already taken. They were convinced that our language is Italian so they called it Biondo.

After all, the magic night of 16 February arrived. Iuliana Marciuc is introducing the trio. Well, what a surprise! My tears for Cristina and the long work hours damaged my eyes and I desperately need some glasses! I cannot see the third singer! There are only two guys in my eye contact area! I go closer to the laptop’s display and this time I can clearly see their faces but I still see only two of them! Well, I guess that Jan stayed home to continue his Sunday preaches

And the gospel nightmare for everyone’s ears began. The rhytm-less song was quite ordinary until the end.

The song started with an 80’s intro, with nothing special. I had the feeling that I was going to listen that 80’s song from Music and lyrics soundtrack. I was almost gonna fall asleep when they foolishly opened their mouths.

That meant that they’re gonna start the first verse, which was something ordinary. Lars Säfsund, who calls himself a musical artist, began a monotone psalm meaning nothing to remember after the song. He used the same old obsolete metaphors with the ocean and the waves that are extremely common and quite childish after all. Mans probably considered it the secret weapon.

I felt my nose in pains, meaning that the singers started the chorus. This was quite scary, this was a real gospel song from US churches. The theme was completely religious, ‘Shi-i-i-i-i-ine.... and I will never fall out of lo-o-o-o-o-ve’. Come on, this is not an ode to God! God does not need Eurovision in order to feel Biondo’ love. Us, neither.

Biondo tried also a second verse, but this was even more religious appealing to angels, heaven, nothing but love. Before the final part, the long-hair guy takes a homo-erotic look on the other one, saying some “deep words” like “tomorrow’s here, I have no fear”. ?!!?? Well, I guess we’re the ones quite frightened by his potential representation of Romania to Eurovision.

The end is really scary, it is not at all pop music, it really scratches my tympanum, so don’t try this at home, especially you’re alone Anyway, blood is running out of my nose after this scary video. I will try to avoid them next week-end, otherwise I will need medical assistance.

Well, switching to the song of Paula Seling and Provincialii, I cannot say many things, it is not a masterpiece but it is still a love song. It is more modern, it has often changes of rhythm and it’s quite impossible not to remember the lyric Seven days, seven nights, seven days of making love till reach the sky.

The chorus is also focused on something reasonable like Baby you should know, if our love will die, we will not forget seven days and seven nights. It sounds fair to me, especially I know I will not forget Cristina. After all, from a statistical point of view, it is more probable that a love affair will die rather than keeping the flame until Death, so why won’t you consider this? Please note that this song has no immature, obsolete and boring words like always, never, till Death etc.

So, guys, if you live in Romania and if you have phones, text for Seven Days and send the priests back to Sweden (rather to Utah, after all) to preach their gospel songs.

Joi, Februarie 14, 2008, 05:28 AM 

Pozeeeee
     media: 5.00 din 1 vot

Ehei, dragii mosului, pentru ca ati fost voi cuminti, asa de cuminti incat de-abia mai intrati la mine pe blog si nici nu mai comentati (comenteeeezi?), iata ca va rasplatesc cu niste poze. Cine stie, poate invigorez traficul mereu in scadere. As putea incepe cu imaginea mea zilnica din fata ochilor, adica biroul de corporatist. Iaca-ta!
Analiza: Una bucata plansa cu valorile firmei undeva in fundal, peretele despartitor inevitabil, un dosar verde (intotdeauna verde), o bucatica de laptop iar pe perete prinsa o hartiuta. Remarcam de asemenea o raritate in biroul nostru, este vorba de pioneza cea albastra care prinde hartiuta obtinuta cu multe cazne. De fapt, a trebuit sa port o discutie foarte profunda cu unul dintre maronii, in conditiile in care nu aveam experienta, ultima de acest gen avand loc in urma cu 21 de ani, multumita sora-mii. Redau:

Unique2: Maroniule, ai o pioneza?

Maroniu: Am, dar nu dau!

Unique2: Hai, ma, da si mie!

Maroniu: Pai si eu ce fac fara pioneza mea?

Unique2: Pai da si mie, ca ti-o dau inapoi cand nu mai am nevoie de hartiuta

Maroniu: Bine, ma, iti dau, dar imi promiti ca daca ti-o cer inapoi, mi-o dai?

Unique2: Hai, ma, fie!

Si-uite asa mi-am prins hartiuta suficient cat s-atrag atentia gagicilor. Asa ca la nici o saptamana de la eveniment, ma intreaba o stagiara (nu e Monica):

Stagiara: De unde vii?

Unique2: De-acasa

Stagiara: De unde?

Unique2: Peste deal, de la biserica o faci inainte si faci prima la stanga.

Stagiara: Nu, da de unde esti tu de la origini?

Unique2: Aaa, din Romania!

Stagiara: Aa...wow! beton!

Unique2: Pai de ce beton?

Stagiara: Pentru ca scrieti cu litere grecesti!

?!!??? wtf ???!!!

Ei da, iata hartiuta vazuta de aproape.Da, ma insarcinase Mr. List cu clientul grecotei si cum pana sa ajungi la traducator, te mancau toti sfintii trebuia sa ghicim mai intai la ce se refera ca sa vedem cat de important e. Bine, eu vorbesc aiurea la plural acuma, va dati seama ca Mr. List venea putin, se uita pe fereastra la valurile oceanului (uite...

..da erau mai agitate cand se uita el) si se cara spunand in graba Fa tu o lista ca revizuiesc eu. Iar fraierul care re-deslusea alfabetul grecesc dupa infioratoarele ore de mate dintr-a XI-a pierdea noptile pe hartii cu caractere de genul alfa, beta gama si alte dracovenii. Asa ca mi-am facut eu o LISTA utila: cu caracterele grecesti si corespondentul fiecareia in alfabetul latin.

Oricum, cultura generala a fetei m-a impresionat profund insa oricum nu se compara cu a altui junior cu care am lucrat pentru Hitlerica. Auzi, da’ balanta asta n-ar trebui sa fie in engleza, de ce e in austriaca? Pana la urma fata a spus un mare adevar, pentru ca cel putin in ultimele 12 luni n-am trait macar o data minunea sa deschida gura un austriac si sa nu spuna o prostie mai mare decat el. Evident, numai ei vorbesc si numai ei inteleg ce spun, asa ca, bravo N, ai spus un mare adevar, daca vezi vreodata o fraza fara niciun sens, cu siguranta e in austriaca

Daca tot vorbim de Hitlerica, sa spunem ca am primit azi un mail prin care eram instiintat ca ne va vizita tara pentru sedinta Consiliului de Administratie. Tot acolo se preciza ca intrucat Fuhrerul are avion dimineata, trebuie sa incepem la ora 8. Asa ca tot raul spre bine, prostituata din mine a gasit portita legala sa-i taie factura pe tarif de noapte (programul meu e de la 9, da??) pentru serviciile prestate de la 8 la 9. Suficient cat sa scot o veverita in oras seara, intre timp mai bag un pariu on-line pe gamebookers, oricum se bate apa-n piua pe-acolo

Ok, ramanem la client unde am observat o noua gaselnita.
Ei da, nu stiu daca vedeti ceva dar cele doua usi sunt de la baia clientului. Doua usi, ati putea fi tentati sa spuneti ca una e pentru fete, una pentru baieti. Ei bine, nu, toaleta e comuna si e in dreapta. Iar in stanga...in stanga sunt ....dusuri! Nu de alta, dar s-or fi gandit ei sa ne faca un serviciu, sa nu mai plecam dimineata acasa dupa ce muncim noapte. Mai bine facem un dus si ..back to work! Cred ca au observat si sefii nostri, de putin timp au luat decizia sa ne mutam intr-o cladire d-aia de sticla, probabil au montat si dusuri deja

In fine, am inceput cu biroul meu, terminam tot cu el. Mai precis veti vedea bonusul de Craciun, ca la cat am muncit meritam si noi o prima. Asa, de vreo 10 lei, un calendaras acolo, sa numaram zilele din busy season si sa ne facem timesheetul cum trebuie. Cel putin l-au customizat, sa apreciem si noi grija Corporatiei fata de noi.

Evident, m-au nimerit de nu se poate, iti dai seama ce placere sa-mi vad numele scris cu zeci de inimioare, pe fila cu luna in curs. Mai bine scriau Neprihanita, da sa scrie asa desirat pe toata pagina, eventual cu un cutitas in inima mare (pe care sa scrie cu alb Unique2). Ce idei sangeroase am..

In fine, acum sa nu fiu carcotas, adevarul e ca nu am nicio amintire cu Neprihanita de 14 februarie. Din motive corporatiste, am fost intotdeauna in locatii diferite de ziua cu pricina, cu 10 termene pe cap, care sa fie gata ieri. Dar am totusi o amintire extrem de nostima de la Gigi pe care as vrea s-o impartasesc. De fapt chiar anul trecut pe vremea asta, primeam un mail de la o corporatista mai noua, foarte draguta de altfel, care isi luase rolul de project manager (prea) in serios. Ceva de genul:

Dragi colegi, pana in martie trebuie sa implementam musai proiectul de integrare in absolut in imperiul lu Gigi. Trebuie sa vedem cum facem, ca ne ia dracu se supara Maharajahul. Azi vreau un draft la cheltuielile de publicitate. Pe fiecare campanie. Da musai pana in 7 seara, ca pe urma revizuieste Geniul de pe Amstel. Si pe urma vreau analiza sezoniera, tot pe fiecare campanie .... marketing .... dead-line ....group reporting...brand...OPEX si CAPEX...evaluari...cost effective... bla..bla..bla [si la sfarsit dupa vreo 2 pagini]

Va multumesc si va doresc o zi romantica!

Sa speram ca dupa busy season, voi putea posta si poze cu mine. Deocamdata am in continuare ochii incercanati de la galeria de personaje descrisa gen Mr. List, Indian Boy, Corporatistu de Bragadiru, Reactionarul, Hitlerila etc. Si ca bonus, amintirile cu Neprihanita.
Pana atunci, o zi romantica va doresc

Luni, Februarie 11, 2008, 06:18 AM 

Busy S06E04 Insarcinat in luna a opta
     media: 0.00 din 0 voturi

Din episoadele anterioare in Busy Season

- incet dar sigur, corporatistu a adunat sapte luni in corporatia din Atlantic, asediat din toate partile de reactionari, maestri in liste, corporatisti de Bragadiru si clienti absurzi si fixisti

- perioada ante-Round table se incheie cu bine, cu unele reactii de prost crescut ale corporatistului de Bragadiru, toata lumea asteptand reactiile cavalerilor

- unique2 concepe o strategie de cucerire a redutei managerilor prin bunavointa adresata prietenilor counsellorului; din pacate discutia despre workaholici este interceptata chiar de catre un cavaler bine ascuns intr-un “acvariu”, tocmai cand cei de mai sus credeau ca sunt singuri pe etaj

Episodul 4: Insarcinat in luna a opta

Actually, it is not so bad being an workacholic!, s-a auzit vocea din ‘acvariu’ tocmai cand ma gasisem eu sa profit de situatia 1:1 cu prietena sefului si sa-i vorbesc dojenitor despre workaholismul ei. Ei da, a trebuit sa ne schimbam scenariul si sa intram la cavaler in birou sa facem conversatie. De trei ani ma tot chinui, continua el, sa-i fac pe oameni sa munceasca peste program. Din pacate n-am reusit pe insula.

Omul parea ca regreta lucrul asta. La urma urmei, chiar inspira compatimire. Adica bulangii astia de manageri nu stau deloc peste program si ii zic in fata ca n-au timp sa termine, lasandu-l pe el sa duca joburile la bun sfarsit. In realitate, omu era el insusi un terminator in ale Notelor de revizie, bagand la greu note de revizie fara nicio noima si speriind toata lumea prin munca excesiva. Si nu e vorba de munca d-aia care adauga valoare, ci de lucru manual. In cazul de fata, da-i si editeaza note de revizie.

Discutia a alunecat usor la perioada nostalgica. Evident, pentru ceilalti doi parteneri de discutie asta insemna amintirea clipelor de exces de zel din alte tari. Cavalerul, care fusese prin Australia inainte, si-a amintit ca acolo firma inchiriase permanent mai multe camere la un hotel de peste drum. Motivul? Pai de ce sa mai plece angajatii acasa? Sa piarda timpul in trafic? Nu mai bine sa faca un dus la hotel si cu putina indulgenta (poate in off-busy season doar) sa traga si un puiut de somn de o ora dupa care sa se intoarca la serviciu?

Nici gagica din Extremul Orient nu s-a lasat mai prejos. La ei era si mai simplu, pe deasupra si mai cost effective. Firma amenajase niste dusuri si vestiare in corporatie. La ei chiar nu aveau timp sa doarma, asa ca paturile nu s-ar fi justificat. Si-a amintit cu un oftat, ca la ei statuse si 3 zile la rand in birou fara sa paraseasca incinta iar ziua medie de lucru era de 20 de ore. Pe insula, erau zile cand pleca chiar si la 10 seara. Evident, mergea acasa, se odihnea putin, dar la 1 noaptea se trezea si se plictisea asa ca incepea sa lucreze pe laptop.

Ar mai fi palavragit ei mult si bine, dar deja mi se inchideau ochii, asa ca am tras-o cu forta afara si i-am urat cavalerului un week-end placut printre laptop, dosare, cutii de pizza si cola facute morman pe birou.

Intre timp, am facut un calcul. Implinisem sapte luni, intram in luna a opta. Contabilizam lunile ca o femeie insarcinata . Ma insarcinasera destul managerii cu diferite joburi, numai ca nu urma sa se intample nimic cu mine in urmatoarele doua luni. Mi-as fi dorit ca macar mintea sa imi fete cativa pui, sa ii trimit la Viena si prin indii, sa se mai destepte si clientii mei putin :)

In fine, daca tot vorbim de indii, cred ca ar putea beneficia de un implant de creier si unul dintre manageri, e vorba de acel stinkator descris intr-un articol din septembrie. Ei bine, atunci ma deranja la el putoarea emanata in zilele de vara. Acum e mai frig, nu prea stau pe langa el sa-mi mute nasul, in schimb imi muta mintea cu aberatiile scrise de el la norma in aceleasi note de revizie din softul de capatai.

Mai concis, nu stiu ce-a fost in mintea lui incat a putut sa fixeze planificarea unui job in noiembrie iar executia in mai. Toate ca toate, daca nu ar fi facut revizia ACUM, adica in februarie. Cand evident, eram in busy season, aveam 3 joburi concomitente si pe deasupra trebuia sa solutionez notele lu peste tot ACUM, de fapt daca se poate IERI. Desigur, nu erau multe, doar 67

Hai sa vedem un ‘esantion’ din ‘populatia’ notelor de revizie. Imi scrie el, cu multa imaginatie, la un moment dat ca ecranul trebuie actualizat. Nu zau, ce anume din cele nspe chestii ti se pare tie ca ar fi neactulizat? Sau vrei sa ghicesc? Nu de alta, dar ca sa parafrazez pe Parazitii Nu ghicim viitorul din palma in dughene mizere. Mesaj pentru Europa (sau Indii, as adauga eu): cred ca ne confundati! Evident, singura solutie era sa scriu si eu ‘Care?’ si sa-l las sa scrie alta nota de revizie cu ce-i trece lui prin mintea cea pustie.

Alta nota facuta la norma e cea in care imi cere sa pun diverse documente care nu pot fi gata decat pe la sfarsitul lui februarie. As putea sa-i spun tot in softul ala ca nu pot nici sa calatoresc in timp ca sa fac rost de ele. Mai incolo, in alta nota, imi zice ceva de elementele relevante pentru noi, cum ar fi.... parolele de la calculatoare!! Wtf??? De cand dracu testam noi parolele la calculatoarele altora cand nu le verifica nimeni nici pe ale noastre? Dracu sa le ia, sa le testeze auditorii sau cine pe cine naiba l-ar putea preocupa noaptea chestia asta!

Ma uit la numarul notei, fix 20, numar rotund, pe deasupra era si ultima nota facuta in ziua aia, restul le facuse a doua zi. Ceea ce ma face sa cred ca intre politistii care dau amenzi pe DN1 si stinkatorul nostru nu prea e nicio diferenta. Ambii lucreaza la norma.

A doua zi, notele sunt si mai câşe. La un moment dat, chiar zice despre potential de frauda. Si se ia tampitul de conturi la banci . Ca cica astea n-ar fi potential de frauda. De fapt, primul lucru pe care il inveti in meseria asta este susceptibilitatea conturilor bancare de a fi fraudate, ca atare contul bancar este intotdeauna potential de frauda la orice client. Dar ma rog, asta e genul care daca ar fi lucrat in administratia religioasa ar fi spus despre Papa ca nu e catolic.

Si cu asta mi-am ocupat eu week-endul. Tot week-endul. De fapt, aproape tot week-endul. M-am mai ocupat de niste statistici dupa mailul primit de la partenerii FRF pentru vanzarea biletelor la EURO 2008. Dupa ce imi facusem calculele cu Mr. Muscle si alti doi prieteni pentru campania de sustinere a echipei nationale la Zurich, expeditorul mailului ma anunta de o tragere la sorti pentru cele doua bilete.

Iar in urma scorurilor cerere/oferta, sansele la obtinerea biletelor sunt de 45% la meciul cu Franta si de 43% la cel cu Italia. Adica 20% pentru acces la ambele meciuri. Mergand mai departe, sansele noastre de a castiga toti patru ambele bilete sunt de 0,16%. Ceea ce e promitator, sunt ceva mai mari decat de a castiga la loto. Si cum eu mereu am sperat sa castig la loterie, poate am noroc la loteria asta. Daca nu, intram in campania de vanzare/cumparare bilete, in functie de cate anume castigam fiecare.

Asta e, vedem luni la tragerea la sorti ce si cum. Intre timp, sa scap eu de sarcinile astea, pana la CE o sa fiu in luna a 12-a. Si daca se mentine sincronul lunar trei europeni la export/ doi maronii la import, in iunie o sa fiu eu pata de culoare in corporatia din ocean. Considerand albul o culoare si maroniul aprioric.

Luni, Februarie 4, 2008, 03:57 AM 

Busy S06E03 Nu-i rau sa fii un workaholic
     media: 0.00 din 0 voturi

Din episoadele anterioare in Busy Season

- Armata de hitleristi mareste fantastic volumul de munca in corporatia din Atlanticul de Nord, iar anger management-ul corporatistului unique2 devine pe zi ce trece o misiune aproape imposibila

- Misiunea e ingreunata si de Reactionarul, managerul maroniu din corporatie cu ale sale Review Note-uri amplasate strategic in softul cel de capatai al firmei globalizate

- In fine, Regele Arthur isi anunta venirea in Camelot pentru Round Table. Scopul? Evaluarea tinerilor corporati aspiranti candva la titlul de partener. Pardon, Cavaler.


Episodul 3: Nu-i rau sa fii un workaholic


Ultimele saptamani m-au facut sa ma gandesc serios la achizitionarea unui bilet pe 1 aprilie 2009 la meciul Romaniei. Nu de alta, dar sa mai rad si eu cand ii vad pe reprezentantii dashteptilor cum se fac de ras oficial. Ideea care ma ingrijoreaza este ca am inceput sa am o tenta de respingere a tot ce inseamna locuitor al tarisoarei respective.

Intr-un fel poate e normal cand in ultimele 12 luni tot intalnesti personaje din pomul laudat care-si dau cu firma in cap in cel mai penibil mod. Si cand te gandesti cat se asteapta de la astia... Ce sa mai vorbim, ei sunt creierul organizatiei, ei sunt stapanii proiectelor si organizarii, ei au mentalitatea cea de aur, ei sunt neasemuiti.

Pai in primul rand au o mentalitate de tot cacatul. Imi amintesc acum un an la Hitler, iau eu cu Marilyn (scriu io alta data despre ea) liftul si pana coboara toti incremenitii “cu cheia” si urcam noi, se face 12:02. Mare greseala! X-er (unde X poate fi orice, oricum la ei toate numele se termina cu “er” asa cum la greci se termina cu “pulos”) era cu ochii pe ceas, ca el stia de ora 12:00. Si in loc sa inceapa prin a-si cere oficial scuze pentru ca ne-a chemat la o ora la care se serveste de obicei masa in cultura noastra organizationala, X-er ne avertizeaza ca la urmatoarele intalniri sa nu cumva sa mai intarziem.

Imi venea sa-l parafrazez pe Uzzi in piesa cu Smiley (Mai da-te ma’n ...) dar am asteptat sa vad ce-i mai fata mintea. Si i-a fatat si lui si celorlalti X-eri. Vezi, dom’le ca ei se supara si-si iau jucariile, ca de ce n-am facut noi ce scrisera ei in minutele din 13-a intaia 2007 la orele 12 si 47 trecute fix? Noi ne uitam ca la maimute, de-abia venisem in firma, habar n-aveam ce vorbesc aia, dar ei tinusera dom’le sa ne vada pe noi ca nu stiu ce alt prost le spusese ca noi suntem specialisti de nu stiu care si ca le stim pe toate.

In fine, lasand in urma sezonul 5 si revenind in prezent, ultimele saptamani au fost marcate de inteligenta de-a dreptul artificiala (si evident, superficiala) a X-erilor cu care lucrez pe insula. Desi nu cred c-am zis bine, singurul care e pe insula sunt eu. Totodata, sunt si singurul care lucreaza din peisaj. Restul nu fac decat sa ma baraie de pe niste numere cu +43 si sa se uite ei ca matele (in sensul: pisicile, ca matze n-ai sa ma vezi sa scriu vreodata) in niste calendare si din cand in cand sa exclame: Hii, ia te uita, corporatistule, ai dead-line azi! In schimb, cand le ceri informatii suplimentare ii auzi repede: Dear Mr. 2, nu stiu, n-am vazut, n-am agreat, n-am convenit, anul trecut n-am fost intrebati.

Evident, jobul a fost condimentat din plin de managerul Reactionar cel revizionist. Sau revizionar, in fine, nu mai stiu, i-as putea spune Lord of the Reviews. Mi-l si imaginez la cateva luni punandu-i maica-sii in carucior un New born review note de genul Ţâţa n-a fost suficient de jos. Mi-am intins gâtul prea mult. Totusi, efectul abuzului de Review Note-uri s-a intors asupra Reactionarului ca un boomerang cand si-a pus mintea cu el alt maniac, care era si mai sef.

Astfel ca vad ca ma cheama pe la miezul zilei ca-i daduse Cavalerul ordin sa-i rezolve RN-urile pana seara. Altminteri, iesea naspa la Round Table. Maroniul era total pierdut printre erorile afisate de soft, asa ca si-a dat el seama ca note de revizie in genul celor din postul anterior pana la urma tot asupra lui se rasfrang. Pana la urma ne-am inteles, poate il iau in Barbados la vara sa ne arate Juliana niste tatuaje.

Si acestea fiind zise, trecem in sfarsit la jocul nostru (sau jocurile lor, mai degraba) de succes bi-anual intitulat Evaluarea. Am carat pumni (evaluari acordate) dar am si primit (evaluari primite). De fapt, mai mult am primit. Nu de alta, dar vad ca strategia e sa faca un om totul de unul singur ca e mai economic asa ca au fost mai rarute momentele sa am un junior mai mult de trei zile.

De dat, n-am dat chiar atat de tare pe cat eram eu hotarat. Am fost bland Greseala mea a fost ca am primit si o cerere de feedback de la managerul maron de Bragadiru si am fost muuult prea bland fata de varza din capul lui. De primit, am primit magna cum laudae, inclusiv de la Reactionar si de la Mr. List (cel din episodul 2). Cu o mica exceptie.

Si cand zic exceptie, ma refer la el, maroniul de Bragadiru. Adica taranul parvenit din Far Away Country, care a uitat de unde a plecat (n-ai sa-l vezi p-asta intr-o moschee, mai degraba in pub spargand banii) de cand a ajuns prin Occident. In viata lui personala plina de frustrari ai sa-l vezi cu tot felul de replici de 2 lei desprinse din articolul celebru, insotite de un ranjet tamp.

In business, m-a stresat timp de 3 saptamani cum ca nu-i comunic ce se intampla pe job. Paranoicul traia cu frica infinita ca il fur la buget, ca ii stric profitabilitatea. Acum nu ca mi-a dat rating rau, dar m-a enervat comentariul cum ca a fost nevoie sa se tina el de mine ca sa descopere el intarzierile si sa le suprafactureze la client. In realitate, mananca cacat cu polonicul, factura a fost pe baza unor materiale al naibii de bine documentate de catre mine la dosar. Iar in timesheet am avut eu grija sa-mi aranjez orele (si pentru mine si pentru juniori) atata cat sa reiasa foarte clar ca singurul prost care si-a depasit timpul alocat este el. Si cu asta, va ajunge el senior manager cand oi pleca eu din firma (adica in 3 ani, in loc de la vara, dupa cum isi imagineaza el).

Cred ca i-am acordat suficienta atentie, asa ca sa trecem la masurile luate astfel incat manifestarile bestiilor sa fie cat de cat ingradite. Pai ce puteam face, daca tot am vazut ca sefu cu prietena-sa stateau pe langa mine, nu puteam decat sa profit de situatie. Asa ca vad eu ca se golise tot etajul vineri seara (free drinks), momentul ideal sa o conduc pe prietena-sa acasa.

Si in timp ce credeam noi ca suntem singuri spunandu-i in gluma You’re an workaholic, you need some counselling, se aude o voce dintr-un “acvariu”: It’s not so bad being an workaholic!


VA URMA


Wow! Ce final de episod “a la Lost” mi-am tras!

Vineri, Februarie 1, 2008, 07:11 AM 

Revizia (sau Promo la Busy S06E03)
     media: 0.00 din 0 voturi

Studiu de caz: se ia una bucata manager – nume de cod Briliantul - , una bucata senior/junior – nume de cod Sclavul -, una bucata soft incurca-lume si se prepara o revizie. Se ataseaza aiurea un document Word la bucatica de soft si se asteapta interventia managerului pentru inlaturarea respectivului intrus. Se prezinta doua scenarii: unul e cel ideal, unul e cel real.

Scenariul A:

Rol Briliant:

  1. Observa documentul nepotrivit la locul si momentul nepotrivit
  2. Selecteaza intrusul cu butonul din stanga al mausului
  3. Apasa butonul ‘Delete’ de pe tastatura
  4. Apasa butonul Yes la aparitia mesajului de confirmare a stergerii
  5. (facultativ) Ii striga Sclavului care sta chiar in fata Vezi, ma, fraiere, ca am sters raportul ala ca era aiurea in tramvai!

Scenariul B:

Rol Briliant:

  1. Observa distrus ca in fereastra aia sta un document care parca n-ar trebui sa fie acolo
  2. Cauta cu disperare un butonas care sa deschida fereastra “Elemente de atentionare”
  3. Din noua fereastra apasa butonul “Creare nota noua de revizie”
  4. Intra in lista derulanta “Delegat lui” si alege satisfacut initialele Sclavului (U2, de la Unique2)
  5. Trece cu mausul la campul “Descriere” din aceeasi fereastra
  6. Trece la taste si scrie, cautandu-si literele, “Te rog sterge documentul atasat”
  7. Apasa butonul “Ataseaza document”
  8. Din fereastra “Atasare document” apasa butonul “+” din dreptul sumarului de documente pentru desfasurarea listei de 60 de Worduri si Exceluri
  9. Trage de bara derulanta verticala pana gaseste documentul (sa zicem ca e pe la mijloc, incepe cu N – cum ar fi Neprihanita.doc)
  10. Apasa butonul “Salvare” pentru inchiderea ferestrei de atasamente
  11. Apasa butonul OK pentru inchidere fereastra “Creare nota de revizie”
  12. Apasa butonul “Inchidere” pentru inchiderea ferestrei “Elemente de atentionare”

Rol Sclav:

  1. Apasa tabul “Acasa” pentru a accesa tabelul “Note de revizie”
  2. Da dublu clic pe hyperlinkul “57” unde 57 este un numar in tabel pe randul “Note deschise”si pe coloana “Delegate mie” si reprezinta numarul total de note de revizie care au fost delegate acum si trebuie ieri.
  3. Din fereastra de “Note de revizie” selecteaza din lista kilometrica nota creata mai sus de catre Briliant intitulata sugestiv U2&57
  4. Apasa butonul “Editare” pentru a avea dreptul la replica :)
  5. Citeste explicatia pretioasa din campul “Descriere”
  6. Observa la “Elemente atasate” icoana cu Wordul ce trebuie “dilit”
  7. Selecteaza icoana respectiva si apasa “Delete”
  8. Tapa! Nu merge asa de simplu. Mame, Dumnezei, Hristosi, tot tacamul..
  9. Pune cursorul in campul “Explicatie”si scrie “Ho, ma, ca ti l-am sters!”
  10. Apasa OK pentru terminarea editarii
  11. Apasa butonul “Inchidere” pentru terminarea notei de revizie.
  12. Apasa butonul “Navigare”
  13. Secunde bune de gandire pentru localizarea etapei de proiect la care era atasat documentul respectiv
  14. Renunta si alege solutia alternativa prin apasarea butonului “Toate documentele” din fereastra de instrumente. Mare inventie!
  15. Cauta si selecteaza din lista de 60 documente “Neprihanita.doc”
  16. Apasa butonul “Delete”
  17. Apasa butonul OK pentru confirmarea stergerii.
  18. Revine la butonul “Acasa” si constata cu surprindere ca numarul de note “deschise” este acelasi ca si inainte: 57
  19. Amintiri din copilarie: Futu-i, am uitat sa schimb statusul de la “deschis” la “raspuns” !!
  20. Repeta pasi de la 2 la 4
  21. Selecteaza din lista combo pentru status optiunea “Raspuns”
  22. Repeta pasi 10 si 11


Din nou, rol Briliant:

  1. Selecteaza tabul “Acasa” pentru accesarea tabelului cu note de revizie
  2. Apasa pe hyperlinkul “1”, unde 1 este un numar in tabel pe randul “Clarificate” si coloana “Delegate de MOI” si reprezinta numarul de note selectionate de catre Sclav in ultimele 20 de minute (in cei 22 de pasi de mai sus)
  3. Selecteaza singura nota de revizie din lista
  4. Apasa butonul “Editare”
  5. Citeste ravasul din campul “Raspuns” si observa lipsa documentului atasat.
  6. Decide sa faca pe Toma Necredinciosul si sa continue procedura.
  7. Apasa butoanele OK si Inchidere pentru revenirea la tabul “Acasa”
  8. Apasa butonul Navigare
  9. Selecteaza casuta reprezentand etapa procesului la care trebuia sters “docomentul”
  10. Observa satisfacut lipsa “Neprihanita.doc”
  11. Repeta pasii de la 1 la 4
  12. Selecteaza din lista combo de status optiunea “Inchis”
  13. Moment de filosofie contemporana: Uf! Greu a fost! Ce s-ar face oare ??? fara mine?, unde ??? e o constanta reprezentata de “jobul” in primul an, “firma” in al doilea an si “lumea” in al treilea an al Briliantului in Corporatie.


WP ref: S06E03/promo

Prepared by: U2, Date: 1-Feb-2008

Ne revedem luni, sa vedem care scenariu e cel real si care e cel real. Si cine e Briliantul


E-mail: corporatistu@gmail.com

Cautare

Categorii

Aboneaza-te la insemnari


Dracu

CAPITAL

Ziarul Financiar

Prosport

Blog Status

Vizitatori:304.473
Insemnari:223
Comentarii:275
powered by
www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare