Duminica, Octombrie 14, 2007, 07:12 AM 

Romania - Olanda
     media: 0.00 din 0 voturi

Desi dupa titlu nu s-ar zice, ramanem la categoria “Drame” si in acest post. Daca in precedenta insemnare am batut campii in lung si-n lat, trecand de la Radio Deea la Sandy Bell (Jonquille), de la Eroii nu au varsta la Alcoolicii anonimi si de la Britney Spears la Island FM, acum voi vorbi despre un eveniment bine localizat in timp si-n spatiu: martie 2005, stadionul Giulesti .

Pe vremea cand imi proiectam in minte actiuni premeditate menite a-l aduce pe iubitul Dragostei din Tei in sala de chirurgie plastica , un e-mail mi-a trezit atentia. Nu era unul din acelea in care mi se spunea ‘fa aia, nu fa aia’ ci eram invitati. Nu la vreo chermeza corporatista, sa-l mai aplaudam putin pe Big Boss cand ne povesteste cat de tare a urcat firma noastra si la ce distanta colosala se afla fata de locul 2, ci la un meci.

Primul lucru pe care l-am spus a fost I’d rather suck it to a donkey ....Mailul era de la administratorul firmei cu care eram in razboi. Care razboi a inceput cand am fost “detasat” la client pentru vreo doua saptamani exact cand se desfasura o operatiune de curatire a birourilor. Cand m-am intors, am fost surprins, mai intai placut (biroul era curat), apoi foarte neplacut (imi lipseau foarte multe lucruri, de la dosarele de legislatie si studii de piata pana la CD-uri, poze, felicitari primite de ziua mea si alte lucruri personale).

Am pus botu la inceput ca o sa le gaseasca ei intr-o cutie de carton si ca sa nu-mi fac griji, dar pana la urma mi-am dat seama ca nu o sa mai pot asculta Invidia, Aparente si Zbiara pana ce nu-mi pun internet + oDC acasa. Nu m-am dat batut insa pana nu am facut un scandal imens in urma caruia convorbirile dintre mine si personalul administrativ din firma au fost inghetate.

Mailul suna al naibii de bine (desi o parte importanta era tzapa): raspundeti voi la mail si noi va rezervam bilet, pe urma veniti la marketing, luati biletelul si ne vedem la meci! Pe urma va facem si cinste la Amsterdam Cafe. Poate prea frumos ca sa fie adevarat. Auzindu-le si pe Neprihanita (dar pe vremea aia era doar Pisoi, habar n-aveam de obiceiurile ‘religioase’) si pe a ei prietena Wow, daca batem Romania, ne dezbracam in tribuna am inceput sa iau in calcul si varianta unei calcari pe inimioara si implicit a unui raspuns afirmativ catre administrator.

O intreaba cineva pe sefa directa (care statea si in cartierul meu, Pantelimon) daca vine la meci. Se rusineaza ea un putin dar pe urma zice: Vin, ma, sa le dam muie la olandezi! Toata lumea e pe jos de ras. Nu stiu daca se referea la olandezi in general, sau la doi dintre cei Big Bosii din firma, dintre care unul ne facuse destule zile fripte. By the way, sa nu uit sa-i dau maine mesaj pe Sametime sa-l intreb daca i-a placut golul lui Goian :)

Tot in ziua aia ma intreaba si pe mine Diva, direct de la jobul din Caracal, daca vin la meci. Eu ce sa mai zic, daca vine chiar si Diva, trebuia sa vin si eu. Imi da ordin sa-i rezerv si ei si baietilor de pe job niste bilete. Eu ma conformez, ii dau administratorului un raspuns sec la mail de genul Vin si eu de parca nimic nu s-ar fi intamplat si imi vad de treaba. Cand ma duc sa ridic beletele, administratorul zambea pe sub mustata. Eu ma fac ca mi-a intrat ceva in ochi si plec repede cu cele 3 hartii echivalentul a 10 lei bucata.

Ziua meciului. Cu 2 ore inainte de fluierul de start, stau sa-mi adun gasca de cartier (sefa) la metrou la Iancului. Dupa 25 de minute de asteptare, apare (trebuia sa se machieze, fardeze etc., doar merge la corporate event). Ajungem repede in Crangasi, metroul e destul de liber. Facem o plimbare de 10 minute, cumparam si steaguri sa intram in atmosfera si ajungem la benzinaria de vis-a-vis de Teatrul Giulesti. Aici se stransese o mare parte din Corporatie, Neprihanita cu prietena ei aveau acuarele si ne pictau pe fete cu cele 3 culori.

Mai sunt 45 de minute si Diva nu apare. Deja marea parte a colegilor urca in tribuna sa mai gaseasca vreun locsor. O sun sa vad care e spilul. Diva imi zice: Aaa, stai ca sunt in taxi si e aglomerat traficul.. Evident, era greu sa ia metroul de la Timpuri Noi 6 statii, deja intelegeam de ce i se spune Diva. Culmea ironiei, prima data cand am lucrat cu ea, fusesem la o fabrica, unde numarasem deseuri :))

In fine, pana la urma apare disperata din spatele fortelor de ordine, care n-o lasau sa intre in perimetrul stadionului. O iau de aripa si intram pe stadion. Mai imi ramasesera fideli doi IT-isti care ma asteptasera si cu care incercam sa mai gasim locuri in vacarmul din Giulesti. Pana la urma ajungem intr-un colt, langa poarta lui Lobont. Scaunele murdare si pline de apa. Aia din spate striga: Stati jos, ca nu vedem. Diva stramba deja din nas. Nu avea fotoliul ei de piele si nu avea nici reluari la goluri.

Care gol a venit repede, exact cand ma chinuiam sa sterg scaunele cu un ziar. Am vazut doar fetele IT-istilor spunand un Nuuu iar cand m-am intors mingea era in poarta lui Lobont iar tabela se schimba in 0-1. Olandezii (cu sefii nostri cu tot) exultau in tribuna alaturata imbracati toti in geci portocalii pe care scria Supporter Holland. Dupa ce se mai linistesc spiritele, incerc sa le sun pe Neprihanita & Sefa & Co sa vad pe unde s-au aciuat. Raspuns extrem de pretios: Vezi ca suntem in mijloc, avem niste steaguri.... Super informatie, erau mii de steaguri :)

Imediat dupa golul de 0-2 ne indreptam furiosi spre iesire. Dupa 10 minute apare sefa cu alti IT-isti si cativa de la HR. Suna unul dintre IT-isti pe administrator, evident era o tzapa cu Amsterdam Cafe. Nu era nimic rezervat, doar daca vrem noi sa mergem la NV. Gasca decide sa mearga in Regie, ca e mai aproape. Stop, stop, stop, unde-i Neprihanita & gaska ei cu acuarelele? O sun mai intai pe d-ra cu acuarele, sa ma asigur. D-ra imi zice ca a plecat cu doi prieteni si nu vine cu noi. Ma prefac suparat si gelos (doi prieteni??) si o sun pe Neprihanita (dar repet, atunci era doar Pisoi).

Pisoi imi zice ca e pe la Car4 Orhideea si ca vrea sa mearga acasa. Mda, era mai aproape de Regie decat noi, tocmai de aceea trebuia sa trag de timp cat sa scap de tovarasii actuali si sa ajung la ea. Ii zic de planurile gastii cu Regia cat sa ma auda si ei, rostind: Hai ca te iau eu de la Grozavesti. Intrebare a la Neprihanita: Pai si cum ajung acolo? Era prea simplu sa-i spun ca trebuie sa treaca strada asa ca ii spun abtinandu-ma cu greu sa nu rad: Pai trebuie sa mergi pana la pasarela de la Basarab, treci calea ferata, intri la metrou la Basarab si mergi 3 statii pana la Grozavesti. Zis si facut.

Eu ii spun sefei ca apar in 30 de minute, ca ma duc s-o iau pe Pisoi de la Grozavesti. O iau si pe Diva din motive evidente. Veti vedea mai tarziu de ce sunt asa de evidente. Nu ne grabim, intre timp mai sunam un microbist si-i cantam Suparat sunt, Doamne, iara. Ajungem la Grozavesti, Neprihanita neagra de suparare. Era greu sa-si dea cu labuta peste obraz sa se stearga de acuarele, asa ca s-au luat toti de ea vazand-o gagica blonda, singura si vopsita pe fata. Iesim din refugiul de la metrou si in secunda imediat urmatoare ii simt gherutele infipte in gatul meu. Vazuse in fata Car4-ul. Ma salveaza in cele din urma Diva (acum intelegeti de ce am luat-o cu mine).

Dialog previzibil: Eu: Mergem in Regie? Ea: Nu mai pot, am obosit si s-au luat toti de mine, m-am saturat! Eu cu Diva zicem repede la unison pana nu se razgandeste: Luam un taxi si mergem in Amesterdam Cafe! Ajungem in Amsterdam, ce sa stai acolo? Era tot pubul transformat in portocaliu. Il localizam pe Big Boss si-l felicitam in speranta unei mariri ceva, p-acolo. El e sociabil, imi ia steagul Romaniei si sta la poza. Dupa care ne retragem intr-un Irish Pub, ca pe irlandezi ii iertasem dupa eliminarea de la Coppa del Mondo din 90.

Diva a fost cuminte, mi-a facut jocul si nu prea a vorbit, nu degeaba era ea junior si noi seniori :) Tot invatase ceva din corporatie. Dupa care...au urmat timpurile bune, dupa care...timpurile rele. Cand am aflat de tragerea la sorti de acum un an jumate, ne-am dat mailuri sa ne intalnim iar la meciul din Romania. Deja eram cu totii la alte corporatii.

Astazi, lucrurile s-au schimbat. Dintre personajele amintite doar Diva si Neprihanita au ramas in tara. Sefa si fata cu acuarelele sunt in UE (ceva mai la vest), bossii olandezi s-au mutat mai la est sa castige mai bine, iar eu sunt in Atlantic. Meciul cu Olanda nu s-a mai desfasurat in Bucuresti, ci la Constanta. N-a mai invins Olanda, ci Romania. Neprihanita n-a fost la meci. Nu stiu nimic de Diva, sa-mi aduc aminte sa o intreb maine pe mail cand il “felicit” si pe ex-bossul olandez pe sametime.

N-am idee cum s-a vazut meciul din UE (daca s-a vazut), eu am platit ca fraieru 6 EUR la UEFA ca sa il vad cu intreruperi si sa nu vad faza golului. Prin minutul 80 m-am enervat si l-am urmarit pe solaris sport (preluat dupa TVR cu comentariu in romana) desi rezolutia era mai slaba (dar era moka si nici nu avea intreruperi). Ceilalti locuitori ai insulei au fost captivati de alt meci. Cel in care ‘le coq’ francez fusese masacrat deja cu mult timp in urma de catre ziaristii englezi.

(Pe eticheta cocosului din reclama de la Times scrie: Name: Le coq, Cause of death: lack of heart) Horror!

Am considerat intotdeauna ca sunt un microbist, mai ales cand vine vorba de echipa nationala . Cu toate acestea, acum doi ani, am ajuns acasa zambind desi toti suporterii erau fierti dupa un asemenea meci. Am pus steagul la usa si mi-am vazut in continuare de Neprihanita. Acum, in sfarsit Romania a obtinut un rezultat bun. A fost un final dramatic, au fost 20 de minute in care in mod normal ar trebui sa te fii conectat la tensiunea meciului, sa nu-ti mai pese de nimic. N-a fost asa, amintirele cu Neprihanita m-au bantuit si in acest final de meci ca in tot anul de altfel. Imaginea ei cu rosu, galben si albastru pe obrajori a fost prezenta tot timpul meciului. Am incercat sa schitez un gest de bucurie pentru victorie dar n-am reusit.

Si cam aceasta a fost cronica meciului Romania – Olanda 1-0, vazut de departe. Din Atlantic, a relatat pentru Dumneavoastra corespondentul special corporatistu.


Comentarii


    Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
    E-mail: corporatistu@gmail.com

    Cautare

    Categorii

    Aboneaza-te la insemnari


    Dracu

    CAPITAL

    Ziarul Financiar

    Prosport

    Blog Status

    Vizitatori:304.593
    Insemnari:223
    Comentarii:275
    powered by
    www.ABlog.ro
    Termeni si Conditii de Utilizare