Miercuri, Decembrie 6, 2006, 11:06 PM 

A better deal with another pimp?
     media: 5.00 din 1 vot

Revin. Citat din "Are you a consultant or a prostitute?" :you constantly wonder if you could get a better deal with another pimp. Nu trecusera decat cateva luni de la intrarea in corporatie si deja ma gandeam cum mi-ar sta la una dintre firmele rivale. Motivul? Ma plictisisem.

Era iarna spre primavara, Anotimp in care firma avea cei mai multi clienti si in care incasa cele mai multe onorarii. Nu acelasi lucru il puteam spune despre vara, un sezon considerat mort pentru orice firma din domeniul in care lucram. Doar v-am spus, vindeam schiuri

Plictisindu-ma eu subit primavara, am zis sa-mi incerc soarta inca din aprilie-mai la firmele ce formau concurenta. Firme care o luasera razna. Mi-a luat ceva timp pana am completat toate formularele lipsite de sens de la standurile Zilele carierei.
De pilda, 'Co. XYZ are urmatoarele share values: kiki, riki, miki. Demonstrati printr-un exemplu cum impartasiti aceste valori'. Simplu, valoarea exploatarii omului de catre om. Cea mai importanta pentru toti corporatistii din lume. Nu era nevoie s-o demonstrez eu, o demonstrau ei cu varf si indesat. Urmatoarea intrebare, un exemplu clasic: 'Unde va vedeti peste 3-5 ani?' Unde sa ma vad? Daca as crede in acel formular, intr-un salon la psihiatrie! Un alt exemplu, 'business awareness':alegeti o companie si spuneti de ce a avut sau nu a avut succes. Deja ma vedeam la un concurs de literatura economica, mai aveam un pic si faceam esee.

Alta rubrica, alta enigma: care a fost cea mai mare realizare de pana in prezent? Interesanta prin prisma faptului ca se adresa totusi unor proaspat absolventi. Si, in fine, nu se putea termina decat cu 'social activities'. Pardon? Am citit eu gresit? O firma care incurajeaza munca excesiva din zori pana noaptea e interesta de social activities? Care? Cele din asa-zisele team-buildinguri?

In fine, primul formular a fost mai greu, la celelalte firme intrebarile fiind ca si trase la xerox. In plus, erau aceleasi de cativa ani buni.

Vine si primul telefon. O voce feminina care ma cearta. Ca in formular am scris ca n-am mai aplicat la ei, dar de fapt mai trimisesem un CV pe fax. Ca de ce n-am fost sincer? Ii explic duduii ca nu sunt ghicitor si ca atare n-aveam cum sa ghicesc ca ei au primit faxul din moment ce n-au dat nici un semn de viata. Dupa care cer scopul si durata apelului. Banuiam ca suna pentru un interviu dar eram chemat pentru un test. Doar pentru un amarat de test. Trebuia sa plec mai devreme de la servici ca sa ma duc sa dau un test la o firma mai slab cotata.

Oricum, eram la master, am inventat repede ceva cu facultatea si am plecat la recrutori. Asa-zisele teste erau niste imitatii palide dupa examenele unei asociatii profesionale (a producatorilor de schiuri), destul de cunoscuta de altfel. O pondere importanta era acordata unui test de gramatica la engleza desi ma indoiesc ca angajatii aveau nevoie de aceasta limba la crasmulitele din provicincie (pardon, moteluri, hoteluri d-astea ce inchiriau schiuri) ce serveau drept clienti.

Dupa numai o zi, primesc un telefon similar de la alta firma. Tot un test, pe deasupra si sambata. Mult mai usor, desi firma era ceva mai renumita. Printre intrebari, unele erau legate de Uniunea Europeana, de devizele si capitalele unor tari.
Dupa aceste pierderi de timp inutile, am fost sunat bineinteles si la nelipsitele interviuri.

La prima firma, the same old story. Deja am impresia ca sunt suspectat de actiuni teroriste. Duduia de vreo 25 de ani de la personal avea inca ganduri necurate. Ca de ce am aplicat si pe fax si pe formular? Daca venisem sa dau foc cladirii? Poate eram spion. Cine stie? Dupa ce isi da cu parerea cam ce caracter am (cica introvertitul clasic - si daca ar afla de blogul asta ? ), ma trimite la un interviu cu un SENIOR. Evident, suferind de cultul senioritatii. Altminteri, nu-mi explic de ce ma tot intreba despre cum ma comport daca nu ma inteleg cu seniorul.
Despre partea tehnica, n-are rost sa insist. I-as face de ras si nu-mi doresc catusi de putin asta.

La a doua, oamenii mai constientizeaza cate ceva, sunt catusi de putin interesati despre ce am facut pana atunci, despre ce clienti am avut, ce-am mai vandut. Nici unii, nici altii nu reuseau insa sa vada decat un pion pe tabla de sah a pietei fortei de munca. Toti aveau atitudinea corporatistului infatuat de tipul: "Ia zi, ma repede, ce stii sa faci? Ia zi, de ce crezi ca te-as lua eu pe tine? Uite ce firma super e, si cati concurenti sunt pe postul asta, cu ce esti tu mai presus ca altii?"

Toti vedeau doar candidati care au doar de primit si care trebuie sa se bata intre ei pentru un loc. Ca la examenul de admitere.Nimeni nu vedea dualitatea contractului de munca. Dupa cum spunea o reclama, un joc, doua parti. De ce nu puteau sa vada atatia experti in HR, Marketing, Tehnic, faptul ca si eu am foarte multe de oferit si pot alege foarte bine intre atatea firme? La un moment dat, un specialist in HR, cu pretentii de psiholog, spunea noilor angajati la un team-building: "Acum nu mai esti la facultate. Te intalnesti cu prietenii tai. Acum ai un job la o firma multinationala . Wow! Ai carte de vizita . Wow! Ai latooop! Wooooow! Trebuie sa stii sa fii responsabil bla-bla-bla".

Hai sa punem altfel problema,corporatistilor! Am absolvit magna cum-laudae o facultate recunoscuta, intamplator sau nu de asociatii internationale. Stiu standarde si practici internationale (ISO, evident ) la un nivel mult peste cel al unor expati (din Norvegia?) si manageri adusi la voi de ochii lumii. Stiu engleza si ma pot descurca onorabil pe orice job. Am facut 4 ani de materii IT si pot aduce multe imbunatatiri la tehnicile folosite in singurul program informatic folosit de firma si anume MS Excel.

Si atunci, corporatistule? De ce sa te aleg eu pe tine ?
Ma intrebi ce am in plus fata de alti absolventi? Dar tu ce-ai fata de alti concurenti?
Vrei sa-ti dau eu un exemplu prin care sa demonstrez de ce am spirit de echipa ? De ce nu-mi dai tu un exemplu prin care sa justifici beneficiile avute in schimbul unei munci prelungite de dimineata pana noaptea?
Ma intrebi unde ma vad in 3-5 ani? Tu unde ma vezi? De ce am eu impresia ca pe 95% dintre cei angajati azi aici nu-i mai vedea si peste 5 ani? Huh?
Cand vorbiti despre practicile internationale de la firma mama de ce nu vorbiti si de extraordinara adaptare la mediul balcanic?Angajarea seniorilor pe microintreprindere este oare o practica internationala? Dar folosirea unei mari forte de munca ieftine? Gasirea chichitelor de natura a diminua impozitul pe salarii, transferul profiturilor in firme off-shore, salarii fixe si ne-negociabile pentru juniori, promovari anuale la norma si cu cresteri salariale mici, astea sunt best practices?

Toate acestea n-ar trebui sa fie si ele valori asumate? De ce nu le inscrieti si pe acestea pe site, pe bannere, la Zilele Carierei?

Teamwork, proactive, innovative? Asta promovati?
Cand, sa zicem se duce unu singur pe proiect, face toata munca si de debutant si de senior si de manager si de reviewer si la sfarsit vine directorul pe Europa de Est sa semneze si gata, asta e teamwork? Cei care sunt in bransa stiu ca nu vorbesc aici de o exceptie. Ci de ceva normal.

De ce nu spuneti asta si la interviuri? De frica sa nu mai vina candidati? Dar daca vin si pleaca dupa un an nu credeti ca e mai rau? Nu va intrebati de la cine vor invata meserie cei nou intrati? Probabil ca nu. Sau poate ca nu va intereseaza. In fond si la urma urmei, obiectivul oricarei organizatii este maximizarea profitului.Am plecat si i-am lasat sa testeze in continuare oamenii. Sa recruteze studenti eminenti care sa-si faca un CV si dupa 2-3 ani sa plece. Over and over again, vorbea Barbarei Streisand.

Am plecat si n-am mai privit in urma. Am memorat numerele de pe care am fost sunat si nu am mai raspuns la ele. . Intr-un fel, mi s-ar fi parut o forma moderna de targ de sclavi sa trec de la un stapan la altul. Am lasat destinul sa hotarasca daca imi voi purta crucea la firma la care eram atunci sau daca voi alege un alt drum.Am lasat firmele sa se bata in termeni de teamwork, innovative si proactive si sa continui (in majoritatea cazurilor) prin a fi singur pe proiect, incorsetat de proceduri si fara posibilitate de opinie.


Comentarii

  1. unique2

    Lasa-ma sa ghicesc... PIC e un acronim corporatist, ceva de genul: PI sunt primele doua litere din nume, iar C prima litera din prenume.
    Crede-ma ca am prieteni la taxe care muncesc/munceau la fel de mult.

  2. PIC

    da' de unde...PIC era din zona corporatista, nu acronim, ci prescurtare, i.e. partner in charge. era o gluma si'am crezut ca te prinzi ;)
    si nu ma refeream la volumul de munca, ci la "team", "manageri" si altele. din proprie experienta, aia de la taxe, corporate bulshit bingo exista si acolo. da la un nivel mult mai redus. explicabil de altfel. mai depinde si de firma. si mai depinde si de oameni. si la urma urmei, daca nu'ti convine si inteleg fooaaarte bine ce zici, exista intotdeauna alternativa.

  3. unique2

    Mersi. Am apreciat ambele mesaje, am inteles gluma.
    Mi-ai dat o idee buna cu corporate bullshit bingo, poate o sa scriu un articol pe tema asta.

  4. PIC

    asa sa faci :)


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
E-mail: corporatistu@gmail.com

Cautare

Categorii

Aboneaza-te la insemnari


Dracu

CAPITAL

Ziarul Financiar

Prosport

Blog Status

Vizitatori:304.420
Insemnari:223
Comentarii:275
powered by
www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare